În primele șapte luni ale anului am importat mai mult decât am exportat. Mai mult chiar, deficitul balanței comerciale a crescut cu 16% față de aceeași perioadă din 2014. Economiștii spun că este rezultatul măsurilor fiscale ale Guvernului, care au stimulat consumul, dar nu și oferta internă.
Exporturile au însumat în primele şapte luni 32,07 miliarde euro, iar importurile au totalizat 36 miliarde euro, astfel că deficitul balanţei comerciale s-a plasat la circa 3,93 miliarde euro, conform datelor Institului Național de Statistică (INS). În primele şapte luni ale anului trecut, deficitul balanţei comerciale a fost de 3,37 miliarde euro. Astfel, valoarea schimburilor intracomunitare a fost de 23,52 miliarde euro la expedieri şi de 27,66 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,3% din total exporturi şi 76,8% din total importuri.
În ceea ce privește valoarea schimburilor extracomunitare aceasta a fost de 8,55 miliarde euro la exporturi şi de 8,34 miliarde euro la importuri, cumulând 26,7% din total exporturi şi 23,2% din total importuri. Datele INS arată că, în iulie, exporturile s-au situat la 5,04 miliarde euro, iar importurile la 5,68 miliarde euro, rezultând un deficit de 641,6 milioane euro. Iar exporturile din iulie, comparativ cu luna anterioară, au crescut cu 5,8%, în vreme ce importurile au avansat cu 3,6%.
Inflația va crește aproape de 3%
“Balanța comercială a început să se deterioreze. Era de așteptat fiindcă cererea internă a crescut destul de repede. Iar tendința se va accentua în perioada următoare. Reducerea taxelor pe consum – TVA și accize nu este o măsură potrivită în condițiile în care consumul deja crește. Anul trecut cererea a crescut cu peste 4%, iar PIB cu 2,9%. Atunci când consumul crește mai mult decât oferta internă, nu pot apărea decât două efecte: presiuni inflaționiste, pe care deocamdată nu le vedem fiindcă avem reduceri de taxe care le maschează, dar la 1 ianuarie 2017 când ies din calcul reducerile de taxe, inflația va avea o revenire destul de puternică, aproape de 3%, de la o valoare negativă în momentul de față și, al doilea efect – deteriorarea balanței comerciale. Dacă oferta internă nu face față, vom avea importuri mai -mari. Efectele abia începem să le simțim fiindcă o parte din măsurile fiscale doar ce au intrat în vigoare”, a precizat, pentru „România liberă“, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Acesta trage un semnal de alarmă, arătând că nu am învățat din greșelile de dinainte de criză atunci când consumul creștea cu 12%, iar PIB cu 6%. “Anul acesta aveam o creștere a consumului cu 5%, iar oferta internă va crește cu 3%. Când trăiești peste potențialul tău, adică consumi mai mult decât produci, la un moment dat vine nota de plată. Nu poți să trăiești la nesfârșit pe banii altora”, susține Dumitru. De altfel, Consiliul Fiscal a arătat că măsurile de stimulare a consumului fără măsuri de stimulare a ofertei interne creează dezechilibre.
Iar, eliminarea taxei pe construcțiile speciale ar fi stimulat oferta internă și ar fi crescut PIB potențial pe termen lung.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) este de părere că jumătate din schimburile comerciale se echilibrează prin așa-numita prelucrare activă, adică prin lohn.
“Raportul Băncii Naționale a României arată acest lucru. De exemplu, primim motoare și diferite componente, la care adăugam circa 40% diverse piese la o Dacie și apoi le trimitem mai departe. Atât timp cât nu avem produsele noastre balanța comercială nu se poate echilibra”, spune Pârvan. Reprezentantul AOAR arată că România, care are resurse de petrol și gaze, importă combustibil mai mult decât exportă.
Acesta susține că în ultimii ani am început să creștem -exporturile produselor agricole, însă trimitem peste hotare animale vii și foarte puține -produse ce au un grad de prelucrare.
Reprezentanții INS ne-au -precizat că majorarea deficitului a fost determinată în -principal de creșterea importurilor de îngrășăminte chimice, dar și a produselor din fontă, fier și oțel și a articolelor din cupru. În ceea ce privește exporturile “altor produse manufacturate”, care au depășit importurile, am exportat îmbrăcăminte, încălțăminte, mobilă, cauciuc prelucrat și am importat fire, țesături, alte -articole textile etc.
