Consiliul UE, recomandări pentru România: Cheltuielile publice trebuie tăiate cu 0,5% din PIB

de Florin Budescu , 15 august 2017 - stire actualizata la ora 13:05, 15 august 2017
Consiliul UE, recomandări pentru România: Cheltuielile publice trebuie tăiate cu 0,5% din PIB

 

Consiliul UE a emis în iulie trei recomandări adresate Guvernului României, cu o componentă prestantă pe echilibre bugetare şi lupta anticorupţie.

„În 2017, asigurați corectarea deviației semnificative de la traiectoria de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu“, recomandă Consi-liul UE, parte a legislativului european. În anul 2018, arată instituţia europeană, Guvernul trebuie „să depună eforturi fiscale substanțiale“, care depind „de asigurarea aplicării depline a cadrului fiscal“, prin „consolidarea respectării și colectării taxelor“ şi prin „combaterea muncii nedeclarate, inclusiv prin asigurarea utilizării sistematice a controalelor integrate“.

Detaliind, Consiliul UE explică faptul că România este în prezent în programul preventiv al Pactului de stabilitate și creștere european. Raportul aminteşte că, în Programul său de Convergență pe acest an, „Guvernul intenționează să înregistreze un deficit general de 2,9% din PIB în perioada 2017 - 2018, cât și reducerea treptată a deficitului la 2% din PIB, până în anul 2020“.

Abatere semnificativă pe termen mediu

Dar „obiectivul bugetar pe termen mediu - deficit de 1% din PIB, nu e de așteptat să fie atins până în 2020“. Se preconizează că rata datoriei publice/PIB va crește de la 37,6% în 2016 la 38,3% în 2018, apoi va scădea până la 37,6% în 2020. „Principalul risc descendent pentru perspectivele macroeconomice decurge din impactul scăzut al politicilor fiscale și structurale”, arată documentul Consiliului UE.

Pe 12 iulie 2016, Consiliul a recomandat României limitarea abaterii de la obiectivul bugetar pe termen mediu în anul 2016 și realizarea unei ajustări fiscale anuale de 0,5% din PIB în 2017. -Aceasta cu excepția cazului în care obiectivul bugetar pe termen mediu e respectat cu un efort mai mic. Apoi, pe 22 mai 2017, Comisia Europeană a emis un avertisment, conform căruia „a fost observată o (n.n.: nouă) abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu“.

Consiliul recomandă acum României „să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare nu depășește 3,3% în anul 2017, corespunzând unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB“, pentru că, „pe baza prognozei din primăvară, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea recomandată“.

Mereu revine, în documentul Consiliului UE, ideea ajustării de 0,5%. Recent, comentatorii au afirmat că, la orizontul finalului de an, deficitul bugetar ar fi de 3,5% – 3,6%. Ceea ce necesită exact o ajustare de 0,5% - 0,6%. „Cadrul fiscal al României e solid, dar nu e aplicat pe deplin. Bugetul pentru 2016 s-a îndepărtat substanțial de obiectivul pe termen mediu al unui deficit structural de 1% din PIB, ce încalcă regula de deficit din cadrul fiscal național“, spune Consiliul.

Instituţia europeană atrage atenţia că bugetul de anul acesta „se abate de la normele fiscale naționale“. În 2016, ca și în anii anteriori, „autoritățile române nu au transmis Parlamentului o actualizare a strategiei fiscale până la termenul-limită stabilit – august“, cum ar fi trebuit. În consecință, „strategia fiscală pe termen mediu nu a condus procesul bugetar anual“.

Corupţia, un obstacol

„Corupția persistă la toate nivelurile și rămâne un obstacol în calea desfășurării activității“, explică Consiliul UE, amintind că „România a făcut progrese substanțiale în ce privește o mare parte din reforma sistemului judiciar și de combatere a corupției la nivel înalt“. Cu toate acestea, „rămân pași importanți în abordarea preocupărilor în aceste domenii, astfel ca reformele să fie durabile și ireversibile“.

S-au înregistrat „progrese în elaborarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în administrația locală“, dar rămân „provocări semnificative în punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție, adoptată în 2016“. Consiliul subliniază că „sunt necesare eforturi pentru respectarea competențelor judiciare, finalizarea reformelor codurilor penale și civile și asigurarea eficienței în aplicarea hotărârilor judecătorești“.

Noi impozite şi taxe

Revenind la chestiunea bugetară, ce măsuri vor fi luate pentru această ajustare anuală de 0,5% - 0,6%? „Vor introduce noi impozite şi taxe. Au amânat destul de multe măsuri pentru anul 2018. Au plafonat plăţi, vor plafona şi pensiile speciale. Nu ştiu dacă o să aibă capacitate ca până la finalul anului să treacă contribuţia de la angajator la angajat. Ce ar da, ar lua astfel înapoi“, a explicat RL Mircea Coşea, profesor de Economie la ASE.

„Am încercat să calculez. În condiţiile date, deficitul până la sfârşitul anului ar fi 3,2% – 3,3%. Aceasta înseamnă o procedură de infringement, ori cel puţin o atenţionare (n.n.: privind deficitul excesiv). Eu cred însă că se va face în aşa fel încât va fi în jur de 3% sau exact 3%, prin artificii contabile şi statistice“, susţine Coşea.

Cum anume? „Vor încerca să facă la finalul lui august o rectificare pozitivă, pe baza unor intrări puţin mai mari la ANAF, deja comunicate de Ionuţ Mişa, şi pe baza unor economii făcute de la toate reducerile şi amânările. Speră să mai intre ceva de la acciza pe carburanţii auto, chiar dacă ea are în timp efecte negative foarte dure“, spune universitarul.

Este previzibil, susţine el, că, la apariţia supraaccizei, „transportatorii vor alimenta în străinătate şi va începe să crească inflaţia. Dar deocamdată nu le pasă de chestia asta“. Mircea Coşea crede „că la sfârşitul acestui an ei vor putea, aşa, cu fruntea sus, să spună că au ieşit bine. Dar e murdăria sub covor. Toţi stăm pe o bombă. Încurajează în continuare consumul, pe o producţie internă care nu îl satisface. Aceasta duce la o situaţie greu de controlat în viitoarele şase – opt luni ale anului 2018“.

Profesorul de Economie consideră că guvernanţii „vor începe să se gândească la o anumită discuţie de principiu cu FMI pentru un acord stand-by vizând un împrumut. 2018 e anul în care tot ce nu au făcut acum răbufneşte. Politic, situaţia lor e foarte gravă. Nu-şi permit să taie-n dreapta şi-n stânga, pentru că pierd electorat“.

Mai mult „vor intra în contradicţie cu băncile, introducând un supraimpozit pe profit, aşa cum au făcut ungurii într-o anumită perioadă“, a spus „României libere“ Mircea Coşea.

Comentarii

  • TILICA

    16 august 2017 11:52

    Strigător la cer! PSD le-a făcut femeilor de serviciu, ospătarilor și șoferilor din Parlament pensii speciale mai mari ca ale medicilor și profesorilor! De-a lungul anilor, majoritatea parlamentarilor PSD au votat legi care au făcut ca femeile de serviciu de la Parlament care trebuie să aibă minim 8 clase să beneficieze de pensii speciale. Mai mult, funcționarii publici parlamentari incluzând șoferii, personalul de serviciu, ospătarii etc. beneficiază de pensie la 60 de ani, nu la 65 cum e în sistemul public.Și nu numai ele, ci întreg personalul din structurile Parlamentului care desfășoară activități administrative, de gospodărire, investiții, întreținere-reparații și de deservire, pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă, potrivit Codului muncii.Adică toți angajații din Casa Poporului beneficiază de condiții de pensionare similare celor primite de magistrați o pensie reprezentând 80 din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate adică salariul brut, inclusiv sporurile, indemnizația de conducere, salariul de merit etc. Funcționarii publici parlamentari incluzând șoferii, personalul de serviciu, ospătarii etc. beneficiază de pensie la 60 de ani, nu la 65 cum e în sistemul public.

    raspunde comentariului

Ultima ora

anunturi mica publicitate

Urmareste-ne pe Facebook

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design