Unii membri ai Consiliului BNR au făcut referire, în cadrul ședinței de politică monetară, la setul de măsuri care va însoți implementarea legii salarizării unitare, aceste măsuri fiind menite să atenueze efectele ei expansioniste, precum și la posibila adoptare de măsuri fiscale corective în contextul apropiatei rectificări bugetare, în vederea încadrării deficitului bugetar al acestui an în plafonul de 3% din PIB, informează luni Agerpres.
Această informație apare în minuta ședinței BNR, publicată de banca centrală.
"Membrii Consiliului au constatat o semnificativa creștere a incertitudinilor circumscrise perspectivei pe termen scurt și mediu a conduitei politicii fiscale și celei de venituri, de natură să genereze incertitudini sporite și riscuri în ambele sensuri la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflației. Acestea au ca principale surse, pe de o parte, legea salarizării unitare promulgată de curând — al cărei mod de implementare este totuși greu de previzionat, fiind condiționat de îndeplinirea anumitor cerințe—, și, pe de alta parte, noile măsuri și inițiative legislative anunțate în sfera taxării și impozitării, a salariilor și pensiilor, precum si a cadrului de funcționare a firmelor, cu potențiale implicații, atât asupra caracterului politicii fiscale și a impulsului fiscal, cât și asupra încrederii și veniturilor companiilor și ale populației, implicit asupra comportamentului investițional și a celui de consum", se spune în minuta BNR.
Potrivit comunicatului, multele neclarități, precum și absența unor repere privind măsurile concrete și calendarul de implementare, fac însă deocamdată imposibilă evaluarea efectelor macroeconomice și structurale potențiale.
"Unii membri ai Consiliului au făcut referire și la setul de măsuri care va însoți probabil implementarea legii salarizării unitare, de natură să atenueze efectele ei expansioniste, precum și la posibila adoptare de măsuri fiscale corective în contextul apropiatei rectificări bugetare, în vederea încadrării deficitului bugetar al acestui an în plafonul de 3 la suta din PIB. Probleme mai mari privind încadrarea execuției bugetare sub deficitul de 3 la suta din PIB ar fi consemnate în anul ce vine, au remarcat unii membri ai Consiliului — în lipsa unor măsuri de compensare. Totodată, a fost semnalată posibila prelungire, cel puțin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub așteptări al absorbției fondurilor europene structurale și de investiții aferente cadrului financiar 2014-2020", conform documentului.
În minuta BNR se precizează că au fost menționate, de asemenea, de către unii membrii ai Consiliului riscurile în sens descendent la adresa perspectivei inflației interne induse de recenta revizuire ușoara în sens descendent a prognozei inflației pe termen mediu în zona euro ca și de efecte ce decurg din globalizarea lanțurilor de producție pe plan mondial. S-a arătat că, potrivit evaluărilor BCE, dinamica încă joasă a inflației din zona euro reflectă efectele exercitate, printre altele, de socurile globale, în principal de evoluția prețului petrolului, de schimbările produse pe piața muncii, inclusiv în contextul reformelor structurale, precum și de influența pe care o are inflația scăzuta din trecut asupra așteptărilor inflaționiste, implicit a procesului de stabilire a salariilor. Un rol semnificativ îl deține probabil și comportamentul marilor lanțuri comerciale.
Au fost semnalate și incertitudinile circumscrise negocierilor pentru Brexit și politicilor economice ale administrației SUA, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa creșterii economice a zonei euro/UE și a celei globale, implicit pe plan intern. Unii membri ai Consiliului au considerat ca pe termen mediu nu sunt elemente care să provoace șocuri în evoluția prețurilor produselor de consum, mai ales în condițiile previzibile ale unui an agricol bun. Totodată, au fost discutate potențiale influențe exercitate de conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale asupra pieței financiare locale, implicit asupra cursului de schimb al leului, inclusiv în conjunctura economica și financiara regionala actuala și de perspectiva. În acest context, s-a subliniat de către mai mulți membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilității macroeconomice.
"Analizând viitoarele evoluții probabile ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat că noua prognoză pe termen scurt reconfirmă perspectiva continuării accelerării inflației în lunile următoare. S-a observat că rata anuală a inflației se va menține probabil în viitorul apropiat pe o traiectorie ușor superioara celei evidențiate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, publicata în Raportul asupra inflației din mai 2017, în condițiile în care se anticipează o evoluție relativ mai alerta a inflației de baza, precum și a prețurilor administrate, doar parțial contrabalansate de o dinamică mai temperată a prețului internațional al petrolului. S-a făcut, de asemenea, referire la coordonatele și determinanții celei mai recente prognoze pe termen mediu a BNR; potrivit acesteia rata anuală a inflației este așteptata să reintre în interiorul intervalului de variație al țintei staționare în trimestrul IV 2017, să crească la 3,1 la suta în decembrie 2018, și să urce în martie 2019 în proximitatea limitei de sus a intervalului, pe fondul epuizării efectelor one-off ale eliminărilor de impozite indirecte, accize și taxe nefiscale și în condițiile creșterii presiunilor inflaționiste ale cererii agregate și ale costurilor salariale unitare", se menționează în minuta BNR.
Potrivit documentului, din aceasta perspectivă, o relevanță deosebită a fost atribuită de membrii Consiliului și noilor evaluări privind creșterea economica pe termen scurt, care relevă o revizuire semnificativă în sens ascendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru trimestrul II, și doar marginală în sens opus a celei anticipate pentru trimestrul III, implicând, inclusiv în condițiile accelerării mult peste așteptări a creșterii economice în primul trimestru, o deschidere considerabil mai ampla a gap-ului pozitiv al PIB în perspectiva apropiată. S-a sesizat că, în raport cu trimestrul I 2017, creșterea economica este așteptată totuși să decelereze pe parcursul intervalului vizat de proiecția pe termen scurt, dar într-o măsură sensibil mai mică decât în cea mai recenta prognoza pe termen mediu. S-a arătat că evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată desemnează consumul privat drept unic determinant al creșterii economice robuste din trimestrul II, contribuțiile celorlalte componente ale cererii agregate prefigurându-se a rămâne sau a deveni negative.
Membrii Consiliului au observat că riscuri în sens ascendent la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a BNR decurg și din revizuirea în sus de către băncile centrale și de către instituțiile financiare internaționale a proiecțiilor privind creșterea economică în zona euro și UE. Acesteia i se alătura relativa echilibrare recentă a balanței riscurilor la adresa perspectivei creșterii economice în zona euro, inclusiv în contextul atenuării unor probleme ale sistemului bancar și a unor riscuri politice din zona euro, precum și al consolidării redresării economiei globale și al revigorării comerțului internațional.
