La peste un an de la apariţia primei iniţiative legislative ce prevedea dreptul împrumutaţilor în valută de a beneficia de conversia creditului în lei, la şase luni de la explozia valorii francului elveţian, mai toate iniţiativele de ajutorare a zecilor de mii de persoane împrumutate în moneda ţării Cantoanelor zac blocate pe undeva.
Boală lungă moarte sigură, aceasta pare a fi soluţia oferită de Guvern, Banca Naţională a României şi de majoritatea băncilor comerciale celor câteva zeci de mii de împrumutaţi în franci elveţieni, ale căror rate s-au dublat în ultimii opt ani.
Proiecte de lege ce prevedea fie îngheţarea cursului de schimb la care se face plata creditului sau discounturi acordate împrumutaţilor au suferit zeci de modificări, au fost subiectul a zeci de discuţii şi amendamente, au primit sprijinul a sute de parlamentari, pentru ca, în final, să sfârşească, din dezinteres sau deliberat, uitate şi acoperite de praf în sertare. Odată cu omul pare a dispare şi iniţiativa acestuia, oricât de bună ar fi aceasta. După reţinerea de către DNA a fostului ministru de Finanţe, Darius Vâlcov, propunerile înaintate de acesta Guvernului privind soarta împrumutaţilor în franci au fost uitate.
Luni, însă, mii de titulari de credite în franci elveţieni au protestat în faţa Guvernului cerând scoaterea de la naftalină a iniţiativei legislative îngropate de Guvern odată cu reţinerea fostului ministru de Finanţe. Nu mai puţin de 63.000 de persoane au semnat pe o petiţie online cerând resuscitarea proiectului de lege privind conversia, depus la Parlament şi Guvernul României în ianuarie.
Parlamentarii au uitat de debitori, nu şi de pensiile speciale
„Menţionăm că, începând cu jumătatea lunii ianuarie, am depus la Parlamentul României şi la Guvernul României un proiect de lege privind conversia creditelor din valută în moneda naţională, susţinut de o petiţie online care numără peste 29.000 de semnături şi petiţie scrisă având peste 34.000 de semnatari.
Considerăm că este inacceptabil şi impardonabil faptul că zeci de mii de cetăţeni sunt în prag de a-şi pierde casele ipotecate, că nu mai au resurse financiare pentru a-şi întreţine familiile, iar legea privind conversia creditelor zace într-un sertar din birourile comisiilor parlamentului de o perioadă de 5 luni, dar legea privind pensiile speciale a fost dezbătută şi votată într-un timp foarte scurt“, menţionează Grupul Clienţilor cu Credite în franci elveţieni.
O propunere legislativă aparţinând deputatului PSD Ana Birchall, de modificare a OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aşteaptă şi acum avizele Comisiilor de Buget şi Juridice a Camerei Deputaţilor, deşi Guvernul a avizat favorabil propunerea. Proiectul Anei Birchall a ajuns la Comisii în luna iulie a anului trecut, însă fără folos.
Alin Iacob, reprezentant al Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) face bilanţul unui an de discuţii întinse la nesfârşit. „Există mai multe proiecte de conversie a creditelor în valută în lei, printre care cel al Anei Birchal şi a 131 de deputaţi şi senatori.
Acesta viza iniţial o conversie la cursul zilei fără garanţii suplimentare, fără discounturi, fără cursuri medii. S-a covenit într-un fel după care a venit BNR care a zis că deciziile administrative nu sunt bune, să lăsam băncile şi consumatorii să negocieze“, explică el. Bănci care însă nu prea sunt motivate să negocieze. O singură bancă a oferit un ajutor cât de cât semnificativ – anume îngheţarea cursului la cel de la finele anului trecut, în timp ce majoritatea au simulat ajutorarea celor împrumutaţi. Raiffeisen s-a oferit să recalculeze dobânzilor cu cinci luni înainte de termenul stabilit contractual pentru ca împrumutaţii să beneficieze de dobânzi ceva mai mici. Ajutor infim faţă de efortul clienţilor de a plăti rate duble.
BNR, de partea cui?
Cât priveşte poziţia BNR, aceasta pare mai degrabă apropiată de cea a bancherilor. Afinitatea BNR nu miră. De-a lungul anilor banca centrală s-a opus fie unei legi a insolvenţei persoanelor fizice, fie dreptului Protecţiei Consumatorilor de a se implica în contractele de creditare. Acum BNR se opune adoptării la nivel naţional, legislativ a unei soluţii unice faţă de această problemă.
„Nu suntem abilitați prin lege să intervenim în relațiile contractuale dintre clienți și instituțiile de credit. Ar fi și o greșeală! Nicăieri în Europa nu se calcă în picioare contractele între părți. (…) Nimeni nu ne poate cere ca din această empatie (față de clienții cu credite în franci – n. r.) să încălcăm grosolan legea“, spunea în ianuarie şeful BNR, Mugur Isărescu. Cert este că polonezii privesc altfel problema. “Băncile trebuie să ştie că presiunile pentru conversie vor exista tot timpul şi vor creşte, astfel că trebuie să se pregătească din punct de vedere al capitalului prin neplata dividendelor şi acoperirea costurilor“, spunea recent Marek Belka, guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei.
