„Îi vom scoate din rândul pensionarilor pe cei ce nu au un stagiu minim de cotizare de 10 ani, adică cei cu pensia minimă”, a explicat demnitarul.
„Culmea este”, a spus Olguţa Vasilescu, „că cei cu pensia minimă i-au prins din urmă pe foarte mulți care au cotizat 15 – 20 de ani și care sunt tot pe la 500 – 600 de lei”.
Ministrul Muncii a detaliat, explicând că aceşti oameni în etate „vor avea un fel de statut de asistat social și vor fi într-o legislație proprie. Pentru aceștia, de la 1 iulie, pensia crește la 640 de lei, dar, atenție: nici o altă pensie din România, inclusiv pentru cei care au cotizat mai mult de 10 ani, nu va scădea sub 640 de lei”.
Probă de incompetenţă sau artificiu fiscal?
Ce înseamnă acest anunţ al ministrului Muncii? „Ce să discutăm, că scrie în Legea pensiilor care este perioada minimă de cotizare? 15 ani. Este de râsul lumii. Doamna Vasilescu nu ştie despre ce vorbeşte. Să pună mâna să citească Legea 263 şi Anexa 5”, a explicat, pentru România liberă, expertul în management Valentin Ionescu.
Ce ar reprezenta, în acest context, declaraţia doamnei Vasilescu? „Eu cred că nu ştie depre ce e vorba”, spune Ionescu, argumentând că „acestea sunt stadiile de cotizare. Scrie în Legea 263 a pensiilor. Trebuie să fi cotizat un stagiu minim de 15 ani, iar stagiul maxim de cotizare este de 35 de ani”.
„Ea putea să transforme asta într-un mare avantaj, nu?”, crede expertul. El explică faptul că ministrul Muncii ar fi putut spune: „Uite, acum este nevoie să stai în stagiu de cotizare minimum 15 ani, noi l-am micşorat la 10 ani”.
Ce scrie în Legea pensiilor
Anexa 5 la Legea 263, la care se referă specialistul, se referă la vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare, pentru femei şi bărbaţi, în funcţie de anul naşterii fiecăruia.
Conform legii, pentru o femeie născută în aprilie 1944 (ori pentru un bărbat născut în aprilie 1939), la ieşirea la pensie în anul 2001, adică la 57 de ani (la un bărbat, la 62 de ani), stagiul complet de cotizare este de 25 de ani (30 de ani pentru un bărbat), în condiţiile în care stagiul minim de cotizare necesar e de 10 ani.
În schimb, o femeie născută în decembrie 1963, ieşită la pensie, după stagiu complet, în iulie 2026, adică la 62 de ani, are nevoie de un stagiu complet de cotizare de 33 de ani şi de un stagiu minim necesar de 15 ani.
Totul – în funcţie de cum s-a modificat legislaţia specifică de-a lungul anilor. De exemplu, pentru cei născuţi în anii 30 – 40, era vorba despre Legea 1 din 1977.
Ultimii care au nevoie de un stagiu minim de cotizare de 10 ani sunt de exemplu femeile născute în decembrie 1949, respectiv bărbaţii născuţi în decembrie 1943. Apoi, treptat, se ajunge că, din ianuarie 1955 la femei şi ianuarie 1950 la bărbaţi, stagiul minim de cotizare este de 15 ani.
„Eu, de pildă”, spune Valentin Ionescu, „trebuie să am minimum 15 ani de cotizare. Pe măsură ce te-ai născut mai încoace, creşte perioada de cotizare, cum este cazul «decreţeilor». Cei născuţi din ianuarie 1967 se pensionează în 2030 şi au stagiu de cotizare maxim de 35 de ani şi de minimum 15 ani”.
Aspectul politic şi cel economic
„Obiectivul este altul. Măsura are două aspecte – unul politic şi altul economic”, crede profesorul universitar de Economie Mircea Coşea, care consideră că „au scos asta din mai multe motive”. Unul, susţine universitarul, „este pur propagandistic: peste vreo lună, două, trei, o să vedeţi că doamna Olguţa Vasilescu va veni la televizor şi va spune că ei au reuşit ceva ce nu au reuşit ceilalţi până acum: micşorarea deficitului bugetului de pensii”.
15 ani este stagiul minim de cotizare pentru femeile născute din 1955 şi bărbaţii născuţi din 1950.
Cum aşa? „În rândul celor care iau aşa-zise pensii cu un stagiu de cotizare mai mic de 10 ani”, a explicat Rl Coşea, „marea majoritate sunt foşti lucrători la CAP. Ei nu au pensie, pentru că nu au contribuit. Li se dă ajutor social”.
Atunci, de ce se spune că au pensii şi se vorbeşte despre pensii şi nu despre ajutoare sociale? „Până în acest moment, ei erau trecuţi la categoria «pensionari»”. Astfel, „bugetul de pensii era constituit din contribuţia celor care au lucrat şi au cotizat cât a spus legea, dar era diminuat cu suma ce se dădea fără contribuţie celor ce aveau această vechime prea mică”.
Aşadar, la scoaterea acestor indemnizaţii din categoria pensiilor, PSD va anunţa public că a micşorat deficitul bugetului de pensii. Ceea ce este un simplu artificiu fiscal, pentru că în realitate nimic nu se schimbă.
La finalul anului trecut, analistul economic Sorin Dinu a spus, pentru RL, că problema nu e neapărat bugetul de pensii, ci bugetul întregului program de asistenţă socială. Anvelopa acestuia este enormă: 100 de miliarde de lei. Jumătate din aceşti bani formează anvelopa pensiilor, iar restul, de aproape 50 de miliarde de lei, adică peste 10 miliarde de euro, sunt ajutoare sociale de diferite tipuri. Pentru clientela de partid.
Banii, poate la următoarele alegeri
“De fapt”, crede profesorul Coşea, “nu vor face nimic prin vreo reorganizare a pensiilor, decât formal. Cifric, pur şi simplu, pentru că au despărţit două categorii”. Astfel, “urmează ca anumite categorii de oameni, nemaifiind pensionari, ci asistaţi social, să treacă printr-o reexaminare a dosarelor. Vor fi găsiţi mulţi care nu au dreptul să ia aceşti bani. Mai fac o economie la buget!”, explică universitarul.
Mircea Coşea, profesor de Economie: „Peste vreo lună, două, trei, o să vedeţi că doamna Olguţa Vasilescu va veni la televizor şi va spune că au reuşit ceva ce nu au reuşit ceilalţi până acum: micşorarea deficitului bugetului de pensii.”
“CAP-iştii, cei care nu au cotizat la bugetul de pensii şi sunt în această situaţie, fiind oameni în etate, dispar biologic. Iar se fac economii. De fapt, ei vor să reducă cheltuielile. Nu au bani pentru pensii”, a mai spus profesorul.
Foştii lucrători de la cooperativele agricole de producţie nu au cotizat şi, prin urmare, au pensii de 3, 5 sau 7 lei. Din acest motiv, statul le dă o indemnizaţie de câteva sute de lei. “Aceştia nu sunt pensionari. Statul le va da bani dacă are, iar dacă nu are, nu le va da. Ştiţi când va avea bani? Înainte de alegeri, ca să aibă un bazin electoral mai mare”, crede profesorul Coşea.
