11.7 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăEconomieDe ce vorbeşte Orlando Teodorovici despre împrumuturi pe anii viitori

De ce vorbeşte Orlando Teodorovici despre împrumuturi pe anii viitori

„România se împrumută exact în condiţii de piaţă, aşa cum se împrumută alte state. Costurile nu sunt mai mari în cazul României faţă de alte state şi, un lucru foarte important: România, în acest an, va schimba logica pe datoria guvernamentală“, a spus Teodorovici, conform Agerpres.

În ce sens? „În următoarea emisiune pe care România o va face în pieţele externe, ne vom asigura exact necesarul de finanţare pe acest an şi, din a doua parte a anului, ne vom finanţa aşa cum vrem noi şi vom impune costuri în piaţă, pentru anul viitor“, a anunţat demnitarul.

„Până acum“, a explicat Orlando Teodorovici, „România se împrumuta în anul în curs pentru ce avea de dat în anul în curs. Nu, noi trebuie să schimbăm filosofia aceasta şi să ne împrumutăm deja pentru anii care urmează, pentru că o putem face la costurile pe care le vrem noi, ca ţară, pentru că, atunci când vrem să ne împrumutăm, o facem doar dacă preţul oferit este cel care ne convine“, a spus Teodorovici.

Sorin Dinu, analist economic: “Se poate face un împrumut, ca să-ţi faci o rezervă, dar pot să mă gândesc şi la ce este mai rău cu putinţă: să nu se pregătească de altceva.”

Ministrul a precizat că strategia de finanţare este una publică şi că faptul că României i s-a acordat un împrumut pe 30 de ani arată încrederea investitorilor în ţara noastră.

„România se împrumută în baza unei strategii pe care o prezintă în mod public la începutul fiecărui an, deci nu este niciun secret. Fiecare investitor posibil, cetăţean, cunoaşte exact care este nivelul de îndatorare şi de împrumuturi pentru România, în timpul unui an de zile“, a continuat demnitarul.

România, la ultima sa emisiune, a afirmat el, „când a ieşit în pieţele externe pentru 3 miliarde – ştim foarte bine, au fost trei perioade de împrumut. Cea la care vreau să fac referire, cea de 30 de ani, cea mai lungă din istoria României de după Revoluţie. Asta arată ce? Că investitorii au foarte mare încredere în România. Dacă vă uitaţi pe structura investitorilor, o să vedeţi că marea lor parte a fost din America şi din Marea Britanie. Asta înseamnă că este o încredere foarte mare. Investeşti într-o ţară pe termen lung când eşti sigur că acea ţară nu prezintă un risc – este logic şi de bun
simţ chiar şi pentru cei de la clasele primare“.

Ministrul Finanţelor Publice a mai declarat că împrumuturile vor acoperi deficitul bugetar estimat pentru acest an, dar şi scadenţele. „Da, România se va împrumuta pentru că aşa este mersul oricărei economii din lumea asta. România are, ştiţi foarte bine, un deficit pe care şi l-a asumat pentru anul acesta, undeva la 28 miliarde de lei, dar are şi foarte multe scadenţe care, an de an, se ating şi pentru care trebuie să asiguri partea de finanţare fie în lei, fie în euro, fie în altă monedă în care te-ai împrumutat acum mulţi ani de zile“, a spus Teodorovici.

 

Un fel de refacere a bufferului

Probabil că toate lucrurile au plecat de la faptul că România vrea să-şi majoreze limita de împrumut de la MTN şi că a împrumutat deja 3 miliarde, puţin peste limita de 27 de miliarde actuală stabilită, crede analistul economic Sorin Dinu. „A apărut şi informaţia că va mai împrumuta încă 5,5 miliarde de euro. Dl. Teodorovici spune că împrumută alţi bani pentru anii următori“, a explicat României libere Dinu.

Adică în ce sens? „Finanţele împrumută acum pentru ceea ce vor avea de plătit în viitor“, a afirmat expertul. Cam la fel s-a constituit şi bufferul, la finalul precedentului deceniu, când a aterizat la noi criza subprimelor şi s-a suprapus cu criza internă bugetară, generată de o politică fiscală prociclică asemănătoare cu cea care se practică acum.

Da, spune Sorin Dinu, dar nu este chiar acelaşi lucru: „Ce a împrumutat acum Ministerul Finanţelor de-abia a acoperit serviciul datoriei pentru luna aprilie. Ce mai împrumută de pe piaţa internă e legat de faptul că trebuie să finanţeze deficitul bugetar. Ei susţin că, de fapt, vor să refacă bufferul, într-un fel“.

Şi aceasta nu înseamnă că vor să refacă bufferul? Înseamnă că vor să „împrumute mai mulţi bani acum ca să aibă o rezervă şi, când vor avea rezerve, Finanţele nu se vor mai împrumuta. Aceasta dacă obţin dobânzile pe care le doresc ei. Înseamnă că vor să impună condiţiile“, susţine Dinu.

 

O declaraţie total aiurea

Totuşi, „nevoia de refinanţare a României va continua să crească, după cum arată toate datele. Declaraţia însă este total aiurea. Omul acesta trăieşte într-o lume paralelă. Se poate face un împrumut, ca să-ţi faci o rezervă, dar pot să mă gândesc şi la ce este mai rău cu putinţă: să nu se pregătească de altceva. Este ca şi cu aurul. Ei cred că, dacă vor aduce aurul de la Londra, le va mai da cineva bani. Pare o pregătire pentru cazul în care nu mai pot să plătească datoriile“, afirmă specialistul.

Dacă aveau excedent bugetar primar, explică acesta, ca alte ţări, precum Bulgaria ori Estonia, care de câţiva ani au excedente bugetare, era altceva, „dar deficitul structural al României creşte. Cum să controlezi pieţele financiare internaţionale pe care se împrumută România? E departe de orice gândire sănătoasă“.

Se mai poate afirma, crede Sorin Dinu, că „Orlando Teodorovici transmite de fapt mesajul că România are resurse suficiente, că nu prea mai are nevoie de bani şi că nu trebuie să se împrumute neapărat la ce dobânzi vor potenţialii investitori“.

Adică, încearcă, într-un fel, să inducă un sentiment pozitiv în pieţe? „Nu, un mesaj pozitiv către poporul român, către cei care susţin acest guvern, pentru că actanţii din pieţele externe ştiu oricum cu cine vorbesc. Pe piaţa internă, Finanţele au respins iar ofertele la certificatele de trezorerie pe un an, pe acelaşi principiu: nu ne plac dobânzile, deci nu acceptăm să vindem“, a detaliat pentru RL Dinu.

 

Un fel de recunoaştere

„Împrumutatul pe anii viitori… de ce să faci datorie când nu e cazul? Este, în acelaşi timp, şi o recunoaştere a faptului că anul viitor va fi o nevoie mare de bani nesatisfăcută din veniturile la buget, adică vor începe să fi-
nanţeze şi deficitul bugetar al anului viitor încă de acum“, opinează expertul.

Pe de altă parte, „cele 5 miliarde de euro despre care vorbeşte dl. Ghizdeanu, pentru acel fond de investiţii, de la Comisia de Prognoză, sunt din acest buffer. Există doar aceste declaraţii ale domnului ministru al Finanţelor, dar noi nu avem nici o posibilitate de a verifica dacă bufferul acesta mai este. El e în conturi, la BNR, în soldul de la Trezorerie“, susţine Sorin Dinu.

Un ordin semnat de ministrul Finanțelor și președintele Comisiei Naționale de Prognoză (CNSP) îi dă lui Ion Ghizdeanu, șeful CNSP, putere discreționară asupra alocării granturilor de 10 miliarde de euro de la nou-constituitul Fond de Dezvoltare și Investiții către autoritățile locale și universități, anunţa acum câteva zile G4Media.

Or, dacă BNR nu raportează separat cât este soldul Trezoreriei Statului, nu avem de unde să ştim dacă bufferul acesta există cu adevărat sau nu, „dar calculele arată că, de fapt, nu există un excedent de finanţare. Adică ei, de fapt, au consumat din acest buffer. Anul trecut, după ce Finanţele făcuseră, în octombrie, un împrumut de 1,75 miliarde de euro, au anunţat că au 42 de miliarde de lei în buffer“, ceea ce ar fi contradictoriu, a sugerat RL Dinu.

„Apoi, referinţele la buffer au dispărut. Cred că se mizează şi pe crearea confuziei, în aşa fel încât să nu mai ştii exact ce este şi ce nu. În schimb, pe pieţele externe nu mai merge aşa, pentru că trebuie să spui cum stai, trebuie să spui adevărul, în prospectul de ofertă pentru MTN, despre cum merge şandramaua“, a spus României libere specialistul.

Cele mai citite

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă