Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Sindicaliștii din industria alimentară, în război cu ministrul Lia Olguța Vasilescu, căreia îi reproșează lipsa de dialog

Federația Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta va sesiza Curtea Constituțională și Avocatul Poporului

Share

Adrian Bărbulescu 0 comentarii

Actualizat: 09.10.2017 - 14:30

Federația Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta va sesiza Curtea Constituțională și Avocatul Poporului în cazul în care ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, va continua să refuze o întâlnire cu reprezentanții federației în vederea modificării Legii 62/2011 (republicată) - Legea dialogului social.

“În ultima perioadă am solicitat de nenumărate ori ministrului Muncii, Olguța Vasilescu, să discutăm despre modificarea câtorva articole din Legea dialogului social, având în vedere că mișcarea sindicală din sectorul privat are particularitățile sale care îl diferențiază clar de mișcarea sindicală din sectorul bugetar. Solicitările noastre au rămas până acum fără niciun răspuns”, a declarat Dragoș Frumosu, președintele federației, afiliată la Confederația Generală a Muncii-Uniunea Generala a Sindicatelor din România (CGM-UGSR),

Deși reprezentantii Ministerului pentru Dialog Social, Ministerulului Muncii și primul ministru vorbesc despre o lege nouă a dialogului social, fără consultarea federațiilor sindicale nu poate ieși o lege bună, susțin sindicaliștii. Și asta pentru că federațiile sunt cele legate direct de sindicatele din bază și, în consecință, cunosc problemele cu care se confruntă angajații.

Sindicaliștii atrag atenția asupra faptului că în ultimii ani centrul mişcării sindicale s-a transferat şi focusat în zona bugetarilor şi funcţionarilor publici. S-a ajuns în această situaţie din cauza Legii 62/2011 (republicată) - Legea dialogului social. În ea sunt precizate modalităţile de negociere, încheiere şi înregistrare ale contractului colectiv de muncă (CCM) la nivel de sector de activitate şi societate comercială, obţinerea reprezentativităţiilor organizaţiilor sindicale şi patronale.

În actul normativ menționat există câteva prevederi care îngrădesc drepturile angajaţilor, atât din punct de vedere al obţinerii reprezentativităţii, cât şi din punct de vedere al celor care negocieaza contractele colective de muncă. Pentru a negocia un contract colectiv de muncă la nivelul întreprinderilor, sindicatele au două posibilităţi: ori sunt reprezentative de sine stătător (au jumătate plus unu membri din numărul de salariaţi), ori sunt afiliate la o federaţie reprezentativă din sectorul de activitate din care fac parte. În caz contrar, la masa negocierilor participă şi reprezentanţii angajaţiilor care, conform legii, ar trebui aleşi în urma adunării generale a tuturor salariaţilor din societatea respectivă. În practică însă, de multe ori în procesul de desemnare a acestor reprezentanți se implică direct patronatul, pentru a impune la masa negocierilor persoane loiale lui.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în industria alimentară lucrează aproximativ 180.000 de angajați.. Peste 50% dintre aceștia lucrează în societăți mici, cu mai puțin de 15 angajați. Ei nu pot fi sindicalizați pentru că actuala lege a dialogului social stabilește că un sindicat se poate înființa dacă are minim 15 membri fondatori din aceeași societate. Ori este evident că impunând o asemenea condiție, multor angajați li se ia abuziv dreptul de a se organiza în sindicat pentru a-și apăra drepturile, se arată în comunicatul dat publicității de Federația Sindicatelor din Industria Alimentară.

Blocând astfel organizarea sindicatelor la nivel de societate, legea blochează și obținerea reprezentativității pentru federația sindicală la nivel de sector. Conform actualei legi a dialogului social, pentru a obține reprezentativitatea la nivel de federație, numărul sindicaliștilor trebuie să fie de 7% din totalul angajațiilor din industria alimentară.

„În timp ce ministrul Muncii refuză dialogul, reprezentanții Ministerului pentru Dialog Social au dat până acum dovadă de necunoașterea legislației. De asemenea, la nivelul Inspecției Muncii și a Inspectoratelor teritoriale, chiar dacă am întâlnit mai multă înțelegere, modul de interpretare a articolelor din Legea dialogului social este întotdeauna în defavoarea angajaților”, a explicat Dragoş Frumosu.

Legea prevede obţinerea reprezentativităţii la nivelul grupului de unităţi, condiţiile sunt identice cu cele pentru sector, dar următorul articol din lege anulează acest lucru. Este foarte grav ceea ce se întâmplă. Nu mai poti negocia drepturi pentru angajaţi, nu mai poţi obţine reprezentativitate, nu mai poţi declanşa conflict de muncă, nici chiar face o greva. Angajaţii sunt călcaţi în picioare, se plâng sindicaliștii. Ei precizează că sunt situaţii când din cauza a două articole contradictorii nici cu reprezentanţii salariaţilor nu poate fi încheiat contractul colectiv de muncă.

„Astăzi nu cred ca mai există înregistrat vreun CCM la nivel de sector. Nu putem ieşi în stradă în numar mare, pentru că în sectorul privat este omul şi locul de muncă, dar vom începe pichetările. Săptămână viitoare avem Consiliu Naţional la care se întruneste şi Biroul Executiv al federaţiei. Vom decide ceea ce avem de făcut. Sigur vom picheta Ministerul Muncii şi, poate, şi Guvernul României. Vom sesiza Avocatul Poporului si vom sesiza Curtea Constituţională. Oamenii aceştia promit multe şi fac puţine. Nu mai putem tolera această situaţie atât timp cât nu ne mai putem câştiga şi apăra drepturile, cât avem salariile puţin peste minimul garantat, timp în care Guvernul plange pe umărul patronilor, compătimindu-i. Mai mult, ia şi măsuri  aberante - creşterea preţurilor la combustibil, gaz, energie electrică, plata contribuţiei de către salariat etc”, a încheiat Dragoș Frumosu.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...