Camera Deputaților va reface legislația de stimulare a producției de energie verde, pentru a da un restart investițiilor în sector.
Asta în contextul în care consumatorii români sunt deja foarte împovărați de schema de sprijin a acestui sector, cea mai generoasă din Europa.
După ce schema-suport pentru investițiile în energie regenerabilă a expirat la finele anului trecut, 2017 nu a mai adus niciun MW nou instalat în capacități de acest tip, susțin reprezentanții companiilor din domeniu. Departe de euforia anilor trecuți, când capacitățile instalate creșteau văzând cu ochii.
„Începând de vineri, o să ne reîntâlnim pentru a discuta legislația primară privind sursele regenerabile de energie. Din păcate, din 2008 și până astăzi au avut loc două acțiuni diametral opuse ca efect: prima, de supraîncurajare și evident de supraîncărcare a facturii și a doua de diminuare/anulare a unor avantaje, gripând practic dorința de investiții în energia regenerabilă. Trebuie să corectăm acest lucru și încă din această toamnă, fiindcă UE și-a asumat că va crește procentul de energie regenerabilă către 40%. Va trebui să avem o reglementare corectă, care să redeschidă dorința de investiții în energie regenerabilă”, a declarat, luni, Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților.
Pe de altă parte, asociațiile din domeniu susțin că, din cauza modificărilor legislative care au restricționat această piață, în acest moment circa o treime din capacitățile instalate sunt falimentare. În plus, micii producători se plâng că au ajuns să își vândă energia și cu un leu/MWh, doar ca să scape de certificatele verzi (CV).
Cum s-a ajuns aici
În 2008, Parlamentul aproba Legea 220, care avea să creeze una dintre cele mai mari „bule” din România, pe lângă cea imobiliară. Schema de sprijin inițiată de Comisia de Industrii, condusă și atunci de Iulian Iancu, pentru dezvoltarea acestui domeniu era cea mai generoasă din UE, în condițiile în care românii sunt cei mai săraci europeni. În 2011, Guvernul Boc a plusat suplimentând valoarea ajutoarelor. Abia în 2014 apar oficial primele cifre ale impactului schemei de sprijin oferite de statul român producătorilor de energie regenerabilă: 80,7 miliarde lei (circa 19,5 miliarde euro).
Cifra a fost publicată de Consiliul Concurenței. În plus, un studiu realizat de compania de consultanță și audit PwC arăta că sprijinul acordat de România pentru energia eoliană a fost în martie 2013 de 224%, față de media europeană de 100%, iar pentru energia fotovoltaică de 657%, față de media europeană de 269%. Aceste cifre au apărut însă ca urmare a presiunii publice, povara financiară pe umerii consumatorilor fiind deja prea mare.
Un raport al Curții de Conturi arăta că valoarea sprijinului s-a regăsit în factura populației de peste 11 ori mai mult până în 2013. Cei care au protestat cel mai vocal au fost consumatorii industriali, așa că povara lor a fost transferată tot pe umerii consumatorilor casnici. Dată fiind și constatarea că investițiile au fost supracompensate, Cabinetul Ponta decide în 2013 să taie din sprijinul oferit producătorilor, reducând numărul de certificate, dar și amânând la plată o parte din acestea. Recuperarea CV amânate se va face gradual, începând de anul următor.
Vârful, în 2012
Iulian Iancu spune acum că nu își reproșează impactul uriaș asupra consumatorilor. „Dacă rămânea schema mea din 2008, era perfectă, dar a schimbat-o de două ori, așa că impactul nu mai are nicio legătură cu 2008. A fost schimbată de Guvernul Boc o dată, schimbată de Guvernul Ponta o dată. Unii le-au crescut, alții le-au redus. Dacă le lăsau în forma inițială era perfect”, a declarat deputatul pentru „România liberă”.
În mare, însă, modificările operate de Guvernul Boc au vizat microhidrocentralele, care nu s-au dezvoltat spectaculos, și fotovoltaicele, cărora le-a mărit numărul de certificate verzi de la 4 la 6 unități pentru fiecare MWh livrat în rețea. Prin Legea 220/2008, producătorii aveau voie să vândă aceste certificate cu maximum 55 de euro/MWh și cu minimum 27 de euro, indexabil cu rata inflației. Contravaloarea certificatelor venea în plus peste prețul obținut din vânzarea propriu-zisă a energiei. Potrivit datelor oficiale, prețurile certificatelor verzi au atins valoarea maximă de 57,4 euro/CV în 2012, înainte de a scădea la o medie de 44,1 euro/CV în 2013.
Proiectul Strategiei energetice pentru perioada 2016-2030 lăsată de Guvernul Cioloș arată că „dat fiind nivelul de trai mai scăzut al României, nu este justificată introducerea unei noi scheme de sprijin pentru SRE – cu atât mai puțin până spre anul 2030, când efectele prezentei scheme de sprijin, pe bază de certificate verzi, vor fi dispărut”.
Goana după profit
Potențialul eolian al României era uriaș, iar schema de ajutor aprobată a dat startul unei goane imense și unei competiții acerbe între producători pentru locurile cele mai prielnice. În 2009, ziarele titrau că în Dobrogea se va construi cel mai mare parc din Europa, de 600 MW, însă un an mai târziu lucrurile au degenerat într-un conflict între acest proiect cu un altul, la fel de mare. S-au tras atunci și gloanțe de cauciuc. Potrivit datelor RWEA, la 1 ianuarie 2017 România înregistra 3.025 MW instalați în eolian, care reprezintă investiții de peste 5 miliarde de euro. Anul 2012 a însemnat un vârf absolut al montării de noi capacități eoliene în România, înregistrându-se aproape 1.000 de MW. Per total, în septembrie 2017 sunt 4.790 MW instalați în centrale care utilizează surse regenerabile (inclusiv fotovoltaic, biomasă și microhidro). România este unul dintre puținele state UE care și-au depășit ținta asumată pentru 2020, încă de acum trei ani.
România a cules praful de pe tobă
Din păcate, însă, România a instalat aceste capacități în plin boom, vârful de cost al tehnologiilor fiind în 2009 și 2010, iar până în 2015 a scăzut cu circa 30%. Ungaria abia acum a început investițiile serioase în sector. Iulian Iancu spune însă că regenerabilul a determinat o scădere a prețului energiei cu 30%, iar sectorul a adus 7 miliarde de euro în România, din care 56% au intrat în bugetul statului român. Cifrele însă îl contrazic. Cum costul turbinei eoliene este cea mai amplă componentă a investiției, de circa 70%, rezultă că cea mai mare parte a banilor s-a dus în țările producătoare ale echipamentelor. Industria și cercetarea românească nu au beneficiat de aceste investiții.
De altfel, date preliminare ale unui studiu comandat de RWEA, prezentate luni de Valeriu Binig, partener la compania de audit E&Y, arată că din 4,8 miliarde euro investite de membrii Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA) în 3.000 MW instalați, se estimează că în economia românească au intrat: 727 milioane euro cheltuieli de capital (CAPEX), plus 5,6 milioane euro anual cheltuieli operaționale (OPEX) cu personalul, plus 23,9 milioane euro anual prin taxa pe construcții speciale și 10 milioane euro pentru permise. Deci nici măcar un miliard de euro.
Chirițoiu: S-a pornit greșit
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat luni, în cadrul unei conferințe de profil, că s-a pornit din start greșit cu schema de sprijin. „Cred că nu a fost făcută destul de bine când a fost aprobată prima lege. Toată Europa a trecut prin ajustări ale legislației, dar în România au fost foarte drastice, cred că batem recordul la amendamente. E mai important să cântărim o formulă echilibrată care să dea predictibilitate investitorului și să ne ținem de ea. Comisia Europeană nu mai apuca să își dea OK-ul pe notificarea privind modificarea legii, că veneam cu altă modificare”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
La rândul său, Eric Stab, CEO ENGIE România, admite că „probabil piața a crescut prea repede, pentru că a avut un sistem de CV care l-a premiat pe cel mai rapid. Fiecare a vrut să se asigure că primește măcar o parte din acestă schemă generoasă”. El spune că ar trebui crescută cererea de CV, dar asta va avea impact asupra consumatorilor.
„Dacă ar fi să luăm decizia de a investi din nou, sunt aproape sigur că cei de aici de la masă nu am mai investi. Trebuie să restaurezi încrederea dacă vrei să mai vezi un MW nou instalat. E foarte ușor să distrugi încrederea”, a conchis acesta.
