Numărul companiilor active înregistrate în România a crescut cu 19.000 față de 2015. Mediul privat din România, cu valoare adăugată mică

de Florin Budescu , 12 iulie 2017 - stire actualizata la ora 21:03, 12 iulie 2017
Numărul companiilor active înregistrate în România a crescut cu 19.000 față de 2015

Numărul salariaților din companiile care au depus situațiile financiare aferente lui 2016 a scăzut cu 90.000 față de anul precedent. În 2015, România a avut o cifră declarată a personalului angajat de 4 milioane de oameni, iar anul trecut numărul acestora a ajuns la doar 3,91 milioane, conform unui studiu Creditinfo, companie specializată în produse și servicii de management al riscului comercial.

Majoritatea covârșitoare a societăților din România (91,5%) o reprezintă microîntreprinderile. Este vorba despre cele cu cel mult nouă angajați. Alte 8,19% au între 10 și 49 de angajați, 1,49% au între 50 și 249 de angajați, iar 0,29% (puțin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajați.

Cifrele sunt asemănătoare cu cele din majoritatea statelor capitaliste. De exemplu, micile întreprinderi au reprezentat în 2016 99,3% din totalul iniţiativei private din Marea Britanie.

Mai multe companii

Numărul companiilor active înregistrate în România a crescut cu 19.000 față de anul 2015, ajungând la 556.000, față de 537.000. În schimb, a scăzut cifra de afaceri de la 1,2 mii de miliarde de lei în 2015 la 1,195 mii de miliarde de lei în anul 2016, se mai arată în studiul Creditinfo.

91% dintre companii au o cifră de afaceri de până la 2 milioane de lei, în uşoară creștere față de anii precedenți. Ponderea companiilor cu cifră de afaceri de peste 49 de milioane lei a scăzut de la 0,53% în anul 2015 la 0,5% anul trecut.

Aşadar, sunt mai puține companii, cu mai puțini salariați. Dar profitul înregistrat de ele este pe un trend crescător: 96 miliarde de lei în anul 2016, față de 89 miliarde de lei în 2015 și 83 miliarde de lei în anul 2014.

Pierderi mai mici, trend pozitiv

Pierderile companiilor românești au fost, de asemenea, tot mai mici în ultimii trei ani: 54 miliarde de lei în 2014, 44 miliarde în anul 2015 şi 34 miliarde de lei anul trecut.

„Profitabilitatea companiilor din România înregistrează un trend pozitiv, atât în cazul în care se ia în calcul doar profitul obținut de acestea, cât și atunci când în ecuație este introdusă și pierderea înregistrată la nivel național“, explică Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

„Scăderea pierderilor înregistrate de companiile din România, coroborată cu creșterea profitului și cu o relativă stagnare a cifrei de afaceri, a făcut ca profitabilitatea acestora să se dubleze în anul 2016 (5,15%), comparat cu anul 2014 (2,55%)“, spune Kačinskas.

Zonele din ţară cu cele mai multe afaceri

Există, din acest punct de vedere, două Românii sau trei. Din prima face parte Bucureştiul, apoi urmează câteva judeţe şi restul ţării. Capitala e pe primul loc din toate punctele de vedere. Profit: 4 miliarde de lei creştere anul trecut (34 miliarde de lei), faţă de 2015 (30 miliarde de lei).

Bucureștiul conduce de la distanţă şi la cifra de afaceri, e drept, în scădere: 422 miliarde de lei în anul 2016, față de 432 miliarde de lei în 2015. Orașul are cei mai mulţi angajaţi, tot în scădere: 1,028 milioane în anul 2016, față de 1,056 milioane în 2015.

La doi dintre aceşti trei indicatori, Ilfov e pe locul al doilea: profit - 6,1 miliarde de lei în anul 2016, cifra de afaceri - 80 miliarde lei în aceeaşi perioadă, în creștere cu 12 miliarde de lei față de anul precedent, când a fost 78 miliarde de lei. 160.000 de companii au fost înregistrate în Ilfov, care e pe locul patru la acest capitol, după Timiş şi Cluj.

"MM-urile din România sunt foarte vulnerabile, mai ales în perioade de recesiune. Deși procentul IMM-urilor e similar cu cel din alte țări, ar fi important de știut câte din aceste IMM-uri sunt inovative.“ - CRISTIAN PĂUN, PROFESOR LA ASE

Aceste două judeţe conduc la capitolul profit şi număr de companii înregistrate. La cifră de afaceri, apare un “intrus“ pe locul al treilea – judeţul Argeş, probabil datorită uzinelor Dacia-Renault. Alte judeţe în top: Sibiu, Braşov, Constanţa, Mureş, Bihor, Prahova.

Creanţele sunt recuperate mai lent în comerţ

În comerțul cu amănuntul, în magazinele nespecializate, viteza de recuperare a creanțelor e în scădere de la 27 zile în 2014 la 17 anul trecut. Trendul e similar și la plata datoriilor - 152 de zile în 2014 şi 122 de zile în 2016. Cei doi indicatori sunt însă în opoziţie.

În construcțiile de rezidențiale creanţele se recuperau mai lent, în 171 de zile, în 2016, faţă de 155 de zile, cât dura în anul 2015. Plata datoriilor se făcea în 2014 în 470 de zile şi în 2015 în 369 de zile şi a crescut iar la o perioadă de 428 de zile în 2016.

IMM-URILE ROMÂNEŞTI SUNT FOARTE VULNERABILE

Universitarul Cristian Păun crede că e “clar că în România domină afacerile mici și foarte mici, cu un număr simbolic de angajați“, care fie sunt “afaceri de familie, fie depind de antreprenorul aflat în spate“.

Acestea “sunt foarte vulnerabile, mai ales în perioade de recesiune. Deși procentul IMM-urilor e similar cu cel din alte țări, ar fi important de știut câte din aceste IMM-uri sunt inovative“, a precizat Cristian Păun pentru “România liberă“.

Din păcate, explică Cristian Păun, care e cadru universitar la ASE, “situația profitabilității afacerilor din România e concentrată în jurul unor sectoare cu valoare adăugată mică și foarte mică, foarte puține având legătură cu industria: cereale, construcții, servicii de închiriere etc. În plus, ar fi interesant de văzut câte dintre aceste companii sunt exportatoare și câte reușesc să adauge valoare autentică materiilor prime pe care le prelucrează“.

Afacerile nu acoperă cererea internă

La chestiunea valorii adăugate scăzute ajunge şi Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

“Aş remarca primordialitatea domeniilor neproductive. Imobiliare, închirieri de spaţii. Primele patru-cinci activităţi menţionate în top, din studiul Creditinfo, produc bani – foarte bine, sunt afaceri onorabile – foarte bine, dar nu acoperă cererea internă de produse“, a explicat Cristian Pârvan pentru “România liberă“.

El atrage atenţia că România are deja anul acesta un deficit comercial consistent. Recent, BNR anunţa că deficitul de cont curent a urcat cu 56%, la 1,42 miliarde de euro, în primele patru luni ale anului. ZF anunţa că deficitul comercial pe tot anul 2016 a fost de 10 miliarde de euro.

“Nu producem, dar consumăm din import. Profitabilitatea poate să vină din foarte multe tipuri de activităţi, dar ai o economie cât de cât concurenţială? Cu imobiliare, închirieri, nu ai ce competitivitate să ai. Îţi trebuie produse şi servicii cu valoare adăugată mare. Ai un consum de materii prime total nefavorabil, conform Eurostat. Rămâi în domeniul tehnologiilor reduse, un nivel de complexitate redus şi salarii mici“, a explicat reprezentantul AOAR. 

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate

Urmareste-ne pe Facebook

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design