Analiză RL. Falimente și afaceri dubioase – marile scandaluri ale anului 2016 în Energie

 

Din 657 de milioane de lei datorii, conform deconturilor, Primăria Capitalei plătise 451 de milioane de lei, ca subvenţie. Soluţia ar fi desfinţarea CET-urilor energofage şi dereglementarea sistemului pe centrale de cartier sau de cvartal, eficiente şi ieftine. Lucrul acesta nu se întâmplă, pentru că în Capitală continuă să fie cald şi nu există presiune socială: nici un guvern nu-şi permite să lase trei milioane de oameni în frig. Astfel, situaţia se perpetuea-ză, an de an.

 

 

De pe 23 iunie, Compania Energetică Hunedoara (CEH) a reintrat în insolvenţă. CEH e rezultatul fuziunii a două termocentrale cu Compania Naţională a Huilei, având patru mine rămase deschise în Depresiunea Petroșani (Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni). Din aceste mine se extrage un cărbune brun inferior huilei, cu numai 3.500 kcal/kg putere calorică. 

Termocentralele Mintia Deva, cu 1.285 MW putere instalată, și Paroșeni, cu 150 MW putere instalată, au costuri foarte mari. Cărbunele CEH e subvenţionat cu 80-100 euro/t. Anul trecut, pe primele șase luni, CEH a primit 7 miliarde de lei subvenţii.

Cum se poate ieşi din această situaţie? Cu tehnologie modernă. Prin metoda Fischer-Tropsch de gazeificare a cărbunelui, se obțin hidrocarburi lichide şi gazoase, cocs și gudroane-reziduuri cu mare putere calorică. Preţul ar fi mult mai bun decât la gaze și petrol. Altă soluţie ar fi brichetarea cărbunelui slab caloric: brichetele pot ajunge la 5.200 kcal/kg. Nimeni nu doreşte însă acest lucru. Ca şi în cazul precedent, unii câştigă bani grei din perpeturea pierderilor. Potrivit unor experți consultați de România liberă, CEH are pierderi de circa patru ani.

Gazul scump de la Romgaz, ieftin de la Gazprom

În anul 2014, Cabinetul Ponta modifica, prin ordonanță de urgență, impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute după liberalizarea preţurilor la gaze. Executivul a stabilit astfel un preţ mare al gazului metan furnizat de Romgaz din producţia internă. Experţii chestionaţi de România liberă au declarat că Gazprom s-a adaptat la situaţie şi a scăzut preţul pe piaţa-spot. Astfel, operatorii economici s-au năpustit la gazul ieftin Gazprom.

Aceasta ar fi o sursă a scăderii profiturilor Gazprom, spun specialiştii. Gigantul gazeifer rus, care înainte vindea scump, bazându-se pe ne-liberalizarea preţurilor și pe dependenţa României de joint-venture-ul ruso-german Wintershall, s-a adaptat și vinde pe piaţa-spot gaz metan ieftin. Preţul plătit de concernul condus de Alexei Miller înseamnă scăderea profiturilor.

Proiectele reactoarelor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă

Circa 79 – 80 de euro pe megawatt-oră – ar fi preţul calculat al energiei produse la reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică (CNE) Cernavodă, conform proiectului Strategiei energetice, pentru ca aceste unităţi să fie rentabile. Investiţia calculată în proiect ar fi de circa 5,4 miliarde de euro. În practică, conform calculelor, preţul megawattului-oră de energie ar ajunge mai mare cu până la 40 de euro şi proiectul ar deveni nerentabil.

Investitorul chinez CGNPC (China General Nuclear Power Corporation) a cerut statului român să garanteze plata acestei diferenţe de preţ. Dar 5,4 miliarde de euro, conform unor studii de specialitate consultate de România liberă, ar fi preţul unui proiect analog de tip greenfield. În cazul Cernavodă, construcţiile deja sunt în bună măsură ridicate, deci investiţia ar fi exagerată.

Statul român ar urma să fie garant și trebuia să semneze că plăteşte diferenţa de preţ. Experţii chestionaţi de Rl au calculat că statul român ar trebui să plătească în următorii 30 de ani circa 15 miliarde de euro părții chineze, ceea ce reprezintă cam 10% din PIB-ul actual al României. În august a apărut informaţia că Departamentul american de Justiţie susţine că un angajat CGNPC ar fi spionat în SUA pentru China.

Scandalul legării consumatorilor de CET-urile energofage

La începutul lunii noiembrie, a apărut informaţia privind un proiect de lege prin care Parlamentul pregătea legarea consumatorilor de CET-urile energofage, bazate pe tehnologie învechită. Debranşările de la reţeaua de încălzire centralizată, dacă ar intra în vigoare acest proiect de lege, nu ar mai fi posibile.

Proiectul acesta fusese inițiat în anul 2008 de către deputatul PSD Iulian Iancu și de alţi patru deputaţi PNL. Adoptat de Senat în septembrie 2008, actul normativ a fost trimis la Cameră. Ultimul aviz acordat e de la Comisia juridică, în ianuarie 2009, apoi proiectul a stat în fișet.

La finalul lunii octombrie, Comisia de industrii a Camerei a trimis Biroului Permanent raportul asupra proiectului, cu numeroase amendamente, precum cel referitor la “legarea de glie” a consumatorilor. Experţii consultaţi de Rl au declarat că ideea unui sistem centralizat de termoficare provine din fosta URSS şi este destinată controlului populaţiei.