Promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis a Legii supermarketurilor, care completează Legea nr. 321/2009, de comercializare a produselor alimentare, naşte controverse. Există îndoieli că România poate să asigure din producţia internă necesarul de produse definit de actul normativ.
Una dintre informaţiile care circulă este că în Irlanda, de exemplu, în toate magazinele și măcelăriile găsești doar pui, vită, miel sau porc de Irlanda. Producătorii locali ar fi protejați și ajutați de stat. De ce în România nu e la fel şi totul este importat?
Analistul economic Sorin Dinu a explicat că producătorii irlandezi produc competitiv. “Este vorba despre preţ competitiv. Au mai fost perioade de protecţionism, dacă vă aduceţi aminte de perioada de preaderare, mă refer la Tratatul de asociere cu UE, în 1993, cu tarife preferenţiale stabilite la importuri. Rezultatul, de exemplu, la carnea de porc: s-a mărit tariful, s-a mărit şi preţul de vânzare. La noi, azi, e diferenţă de competitivitate, probabil în funcţie de dimensiunea optimă a întreprinderii”, a precizat Sorin Dinu pentru România liberă.
Datele Eurostat explicate de UE arată că anul trecut “cel mai mare excedent al comerțului de mărfuri extra-UE-28, evaluat la 179,4 miliarde de euro în 2015, a fost înregistrat de Germania, urmată de Italia (33,7 miliarde de euro) și de Irlanda (cu 29,3 miliarde de euro)”. Aşadar, Irlanda nu numai că îşi îndestulează necesarul intern, dar mai este şi unul dintre cei mai importanţi jucători europeni pe terţe pieţe, extra-UE.
“Nu poţi să fii competitiv când faci agricultură pe 10 hectare şi vrei să vinzi la supermarket. La supermarket este un canal de desfacere pe bază de volum. Nu poţi să produci cinci ciuperci şi trei castraveţi. Noi nu putem să livrăm volume mari”, susţine analistul economic despre România.
Profesorul universitar Cristian Păun atrage atenţia că protecţionismul este o temă economică falsă. “În momentul în care tu, prin nişte mecanisme, altele decât piaţa, preferinţele consumatorilor şi libera lor decizie, vii şi spui: «Românul trebuie să mănânce pui de România şi carne de vită din România», creezi pentru producătorii români o facilitate, pe care ceilalţi producători din altă parte nu o vor avea. Aceştia vor percepe România ca pe o piaţă închisă, care nu permite desfacerea în condiţii concurenţiale a produselor lor, la concurenţă cu produsele româneşti. Ei au nevoie de egalitate de şanse pentru toţi. Stăm toţi în faţa consumatorului şi care oferă cel mai bun raport calitate-preţ, acela ar trebui să câştige. Asta spune economia de piaţă”, a explicat pentru România liberă Cristian Păun, care este prodecan al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale de la ASE.
Pe de altă parte, Sorin Dinu, cercetător independent la Institutul pentru Prognoză Economică, a arătat că producătorii agricoli români nu lucrează la nivel de corporaţie, care dă şi forţă de negociere, şi capacitatea de a furniza marfă într-un volum foarte mare. “De aceea importăm. Dacă cineva în România vrea să-şi asigure necesarul de castraveţi din producţia internă, probabil că nu o să poată, dar dacă va face un contract pe un an cu cineva din afară, importatorul se va angaja să livreze cantitatea respectivă pe bază de contract”, a menţionat Sorin Dinu.
“Veniţi când avem recoltă”
Cererea aceasta internă, pentru toate lanţurile de retail din România, pentru orice produs, trebuie să aibă o contrapartidă pe ofertă, pe care să se semneze contract pe un an. Analistul economic povesteşte că a avut experienţa aceasta cu un grup de producători români, care aveau consultanţă din fonduri americane. “Când am ajuns la discuţii, mi-au spus: «Veniţi în primăvară, atunci când avem recolta». Supermarketul avea nevoie de produsele respective atunci, nu în primăvară”, explică Sorin Dinu.
Altă discuţie, povesteşte în continuare Dinu, a fost: ce se fac producătorii români respectivi dacă unul dintre asociaţi nu-şi îndeplineşte obligaţiile? “De aceea, nu-şi iau angajamente pe termen lung. Aceasta este o problemă pentru România în tot sectorul agricol. Producţia agricolă în România este foarte dependentă de condiţiile climatice. Nu folosim tehnologie. Sistemul acesta de ferme foarte mici, de subzistenţă, nu este compatibil cu o agricultură comercială”, a declarat “României libere” analistul economic.
Ferma de subzistenţă este acea unitate unde ţăranul îşi asigură propria existenţă din produsele cultivate, fără să poată să iasă cu produsele sale pe piaţa comercială, pentru că cultivă pe o suprafaţă prea mică.
Economistul Cristian Păun arată că această temă a protecţionsimului pleacă de undeva, de la mercantilişti, de pe la anul 1.700. “Legea aceasta a supermarketurilor este o lege mercantilistă, protecţionistă. Mecanitiliştii spuneau: «Să încercăm să exportăm cât mai mult pe pieţele externe şi să ne protejăm de importurile altora». Filosofia aceasta şi-a arătat pe deplin falimentul în sec. al XVII-lea”, a menţionat Cristian Păun.
Când tu te răzbuni pe alţi producători decât ai tăi, creînd aceste bariere de piaţă, şi ei vor răspunde la fel cu produsele tale. Se va exacerba un naţionalism inutil, în care vor veni francezii şi vor spune: “De ce trebuie să consumi produse româneşti? De ce trebuie să accepţi să se vândă pe piaţa franceză Duster? De ce nu putem cumpăra maşini franceze?”. În final, România va ieşi în pierdere din acest război protecţionist, a explicat universitarul.
Ce este românesc
În zilele noastre, este imposibil să mai defineşti un produs ca fiind eminamente românesc, a atras atenţia Cristian Păun. “Un produs agricol care beneficiază de subvenţie europeană în proporţie de 60%, cum este laptele sau grâul, mai este românesc? Un produs care foloseşte materie primă din relaţia externă României mai este românesc?”, se întreabă retoric economistul.
“România liberă” a aflat că unul dintre marii retaileri vinde cârnaţii cu boabe de muştar. Presupunând că toate carnea din acei cârnaţi este românească, ceea ce e foarte discutabil, boabele de muştar tot nu sunt româneşti, nici piperul sau alte ingrediente. Aşadar, produsul este sau nu românesc?
Exemplele pot continua. Cristian Păun a arătat că un produs se poate face cu un bun de capital importat, de exemplu un robot, ce înlocuieşte muncitorii români, cu mentenanţă britanică. E acesta românesc? “Legea supermarketurilor este o prostie şi o lege antieconomică, care pune în paranteze logica economică şi legile economiei”, a declarat economistul “României libere”.
