Directorul Portului Constanța a anunțat deblocarea investițiilor în infrastructura portuară. Pentru prima dată au apărut în port investiții garantate prin contract.
„La ora actuală, investițiile private demarate în Portul Constanța sunt de circa 120 de milioane de euro. Până la sfârșitul anului așteptăm ca cifra să treacă lejer de 180 de milioane de euro“, a spus Dan Nicolae Tivilichi, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. În opinia sa, acesta este cel mai sigur lucru că portul are viitor, pentru că investitorii au tot interesul să-și amortizeze investițiile și să aducă marfă.
„Suntem bucuroși să anunțăm deblocarea investițiilor în primul rând private în infrastructura portuară. Sunt investiții majore ale operatorilor care au apărut urmare a modului de colaborare dintre administrație și operatori. Toate aceste lucruri tind să conducă la o creștere a performanței portului Constanța, o creștere a traficului de mărfuri ce urmează a se derula prin Portul Constanța. Apreciem ca extrem de benefică colaborarea atât cu operatorii, cât și cu autoritățile locale și județene, toate împreună ducând la acest climat propice dezvoltării portului Constanța“, a spus Tivilichi.
Hub de cereale
O bună parte din investiții se concentrează în comerțul cu cereale. Portul românesc a devenit un adevărat hub de cereale, adică un centru prin care se tranzitează marfa. Dacă în 2012 se manipulau prin Portul Constanța circa 10 milioane de tone de cereale, aceasta a ajuns la 20,7 milioane de tone în 2016. „Există premise importante ca această cantitate să crească cu măcar 10% în acest an. Această creștere este legată de strategia Dunării“, a spus Tivilichi. Partea proastă a acestui tip de afaceri este că traderii de cereale nu au nevoie de o forță de muncă numeroasă. Unii dintre cei mai importanți au circa 70 de angajați. Partea și mai proastă este că unele din cele mai puternice multinaționale din domeniu raportează, aproape în fiecare an, pierderi imense, de ordinul a milioane de euro (cei mai importanți traderi de cereale din Portul Constanța sunt firme străine).
S-a dublat suprafața de teren închiriat
Tivilichi a prezentat și câteva cifre care demonstrea-ză, spune el, dezvoltarea portului Constanța. „În Portul Constanța s-a trecut de la acel tarif de utilizare a domeniului portuar la încheierea contractelor de închiriere a terenului, care să asigure pe de o parte veniturile și o creștere a administrației, dar să permită operatorilor să aibă curajul de a investi în Portul Constanța. Suprafața închiriată a crescut exponențial în perioada precedentă, ca și veniturile din chirii. Acest lucru a creat un confort administrației în derularea principalelor investiții în infrastructura portuară“, a spus șeful portului. Concret, dacă în ianuarie 2016 vorbeam despre o suprafață închiriată, în Portul Constanța, de circa 1,75 milioane mp, în aprilie 2017 s-a ajuns la peste 3,5 milioane mp. Suprafața poate crește, inclusiv prin interesul unor investitori care vor să vină în port și să profite de faptul că aici există o zonă liberă. Sunt firme care și-au exprimat intenția în acest sens.
Creșterea suprafeței închiriate se vede și în încasările Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. În aprilie 2017 veniturile s-au ridicat la 1,8 milioane lei, față de puțin peste un milion de lei, în august 2016. „Practic, în 2018 veniturile din chirii vor fi duble față de cele încasate în 2016, spune directorul portului. Veniturile administrației vor crește în următorii ani. Reprezentanții portului spun că în negocierea contractelor de închiriere în perioada 2016 – 2017 s-a urmărit cu precădere obţinerea din partea operatorilor economici a unor garanții suplimentare privind performanțele activităţii lor viitoare. În acest sens, cantitatea minimă de marfă garantată a fi încărcată/descărcată de operatorii economici a crescut cu aproximativ 50% în 2017 faţă de 2016, obținându-se totodată angajamente de creştere şi pentru anul 2018.
Investiții în infrastructură, obligatorii
Una dintre problemele majore ale portului Constanța, dincolo de investiții și veniturile companiei, este starea precară a infrastructurii, de la danele în care se adună mâlul și nu mai pot fi folosite eficient, până la drumurile din port, pline de gropi, sau podurile rutiere care necesită reparații. Valoarea totală a reviziilor și reparațiilor planificate la infrastructura portuară, executată de sucursale, este în valoare de 2.061.134 lei. Comparativ cu anul 2016, în anul 2017, aproximativ 90% din cuantumul cantitativ al lucrărilor se realizează de către sucursalele companiei, cu forțe proprii. Totalul lucrărilor de reparații și revizii planificate în infrastructura portuară efectuate cu forte proprii și cu terți se ridică la 2.847.521 lei.
În ce privește dragajul de investiții, a cărui valoare de investiții este de 47 de milioane euro, va fi discutat într-o comisie interministerială, pe 15 iunie. „Este o investiție majoră în Portul Constanța, poate nu ca valoare, ci ca necesitate“, spune Tivilichi. Se vor mai repara o parte din drumuri, din clădiri, se va investi în mai multe proiecte cu fonduri europene, cum ar fi o dană specializată de mare adâncime, proiect deja demarat. Directorul portului a mai afirmat că administrația va încerca să dezvolte, în perioada următoare, suprastructura administrației, și va sprijini dezvoltarea investițiilor operatorilor privați în port. „Valoarea totală a proiectelor pe care intenționăm să le dezvoltăm în perioada imediat următoare, adică ne propunem să le atacăm până la sfârșitul anului, se cifrează la circa 404 milioane euro“, a spus Tivilichi.
Dunărea, un avantaj
Tivilichi a mai spus că încearcă să ducă mai departe proiectele cuprinse în strategia Dunării, care este dezvoltată în premieră în România, la nivelul Ministerului Transporturilor, cu toate administrațiile dunărene. „Dunărea, această autostradă de apă, reprezintă principalul avantaj al portului Constanța în comparație cu porturile concurente. Intrând cât mai activ pe piață, devenind practic o alternativă la axa nord – sud, adică Hamburg – Pireu, am putea spune că devenim o rută importantă dintre centrul Europei și Constanța, podul Europei spre Orient.“
PROBLEME. Infrastructură deficitară
Din păcate, Dunărea este încă departe de a fi navigabilă pe tot parcursul anului. În plus, în ciuda intențiilor bune și ale investițiilor de milioane de euro, marfa ajunge greu în Portul Constanța, din cauza infrastructurii deficitare. Experții din domeniu spun că trenul de marfă al CFR are o viteză medie de 17 km/oră în 2017. În plus, capacitatea rutieră a României este subdimensionată. În fiecare an, TIR-urile care cară cereale creează ambuteiaje zilnic, iar în acest domeniu, ca în orice altă afacere, timpul înseamnă bani.
