Măsura este inclusă într-o ordonanţă de urgenţă adoptată la începutul lunii vizând reducerea arieratelor autorităţilor publice locale şi prevede că profitul contabil înregistat de companiile de stat se distribuie o dată cu aprobarea situaţiilor financiare anuale în AGA.
Hidroelectrica reprezintă deja un caz celebru, în care dividendele neplătite au ajuns motiv de invocare a insolvenţei. Cei mai importanţi creditori ai companiei nu erau băncile, ci statul (200 milioane lei) şi Fondul Proprietatea (44 milioane lei) la care n-au ajuns dividendele aferente anului 2010, plus Apele Române care nu primise redevenţe de peste 160 milioane lei. Ordonanţa aprobată pe 1 septembrie stabileşte cadrul legal privind virarea dividendelor sau vărsămintelor la bugetul de stat sau local în cazul profitului la societăţile cu capital integral sau majoritar de stat.
În consecinţă, profitul contabil se va repartiza o dată cu aprobarea situaţiilor financiare anuale iar plata cu întârziere a dividendelor sau vărsămintelor la bugetul de stat va atrage dobândă penalizatoare. Dincolo de dorinţa legitimă de disciplinare a celor care mânuiesc banul public, adoptarea acestei măsuri vine în strânsă legătura cu decizia ca în 2010 şi 2011 o cotă de 85-90% din profitul realizat de companiile unde statul este majoritar să fie alocată fondului de dividende. Foamea statului de bani este tot mai mare iar dividendele companiilor unde este acţionar reprezintă o resursă fără costuri (cel puţin aparent, pe termen lung se primeşte factura decapitalizării companiilor, lipsei investiţiilor în retehnologizare). Ca şi în cazul Hidroelectrica, nu se vor datora dobânzi penalizatoare doar pentru dividende neplătite de companiile de stat, ci şi pentru redevenţele restante (400 milioane lei plăţi restante la 31 iulie potrivit Agenţiei Domeniilor Statului). Recuperarea lor urmează să intre în sarcina ANAF.
Autorităţilor locale li se arată pisica
Potrivit aceleiaşi ordonanţe de Guvern, autorităţile administraţiei locale trebuie să reducă lunar cu 5% stocul datoriilor mai vechi de 90 de zile, în caz contrar direcţiile judeţene de finanţe urmând să sisteze alimentarea lor cu cote şi sume defalcate din veniturile bugetului de stat. Ordonatorii de credite ai instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, care înregistrează datorii mai mari de 90 de zile, au obligaţia la rândul lor să diminueze volumul acestora cu cel puţin 3% lunar. În caz contrar, Trezoreria va fi obligată să nu opereze plăţi din conturile acelor instituţii, cu excepţia plăţilor pentru salarii, respectiv pentru stingerea arieratelor. Potrivit Consiliului Fiscal, arieratele au crescut cu peste 200 milioane lei în perioada martie-iunie 2012, creştere generată aproape în totalitate de arieratele la bugetele locale.
