După ce a tăiat peste 6 miliarde lei de la Transporturi la rectificarea bugetară, Guvernul Tudose spune că are nevoie de fonduri pentru autostrăzi și alte proiecte „foarte mari“, pentru a justifica astfel „confiscarea“ banilor din rezervele companiilor de stat. O promisiune identică a făcut Victor Ponta când a introdus supraacciza la carburanți și taxa pe stâlp.
Premierul Mihai Tudose va cere bani de la toate companiile la care statul e acționar majoritar, pentru a completa necesarul de venituri la buget, depășit de cheltuielile uriașe cu pensiile și salariile. Cele mai profitabile, societățile din energie, sunt forțate acum să verse sute de milioane de lei fiecare din banii puși deoparte pentru investiții. Ca să se justifice, Tudose afirmă că are nevoie de fonduri pentru „proiecte foarte mari“, inclusiv autostrăzi, deși la rectificarea bugetară cele mai multe fonduri au fost tăiate fix de la Ministerul Transporturilor, respectiv 6,25 miliarde de lei. În plus, nivelul investițiilor publice a scăzut dramatic în acest an, la cel mai mic nivel al ultimilor zece ani. „Deci, nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni ceea ce nu avea dreptul. Le-am luat acum pentru că acum ne trebuiau. Vrem să începem niște proiecte foarte mari. V-am dat un exemplu, Brașov – Ploiești (tronson de autostradă – n.r.). Se face pe bani naționali și trebuie să demonstrăm că avem banii, măcar de început, ca Banca Mondială să fie partener“, a afirmat Tudose, citat de Agerpres.
Ce zicea Dragnea despre supraacciză în 2014
Pretextul construirii de autostrăzi sau al realizării unor proiecte mari este folosit mereu de politicieni atunci când trebuie să ia măsuri nepopulare, dar care să aducă bani în plus. „Rețeta“ a fost folosită, de pildă, și de Victor Ponta în 2013, când Executivul pe care îl conducea a aprobat taxe majore, precum cea „de stâlp“.
„Trebuie să avem mai mulți bani și la Fonduri Europene, și la Sănătate, și la Educație, și la investiții de infrastructură“, justifica, în ianuarie 2013, Victor Ponta măsurile luate. La fel, în 2014, când a fost introdusă supraacciza la carburanți, Liviu Dragnea, vicepremier pe atunci, s-a declarat un susținător al noii taxe. „Banii din supraacciză merg total, practic, către autostrăzi. (…) Nu a fost introdusă pentru pensii şi salarii, ci pentru autostrăzi“, afirma atunci Dragnea. El susține în continuare necesitatea acestei suprataxe, care va fi reintrodusă în două etape, la 15 septembrie și 1 octombrie, și va scumpi carburanții cu 32 de bani pe litru.
Rectificarea bugetară, la aviz
Într-o țară cu un deficit major de autostrăzi, care blochează dezvoltarea sănătoasă a economiei, cele mai mari sume la rectificarea bugetară au fost tăiate de la Ministerul Transporturilor și de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Dezastru e și la Fonduri Europene, fiind tăiate circa 3,5 miliarde de lei de la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare 2014-2020.
În schimb, o foarte mare parte din banii obținuți în plus se duc pentru plata salariilor și pensiilor, mai ales a celor speciale. Cheltuielile de personal de la bugetul de stat cresc cu 2,28 miliarde lei, iar cheltuielile cu asistența socială se majorează cu 2,5 miliarde lei, în principal, pentru plata drepturilor de asistență socială (pensii și ajutoare). Situația a scăpat de sub control, din cauza majorărilor salariale repetate în sectorul public.
Cotizează și Transelectrica și Transgaz
După Romgaz și Conpet, alte două companii extrem de importante, Transelectrica și Transgaz, au anunțat că li s-a cerut acordarea de dividende suplimentare din rezerve. Astfel, Romgaz va da 750 milioane lei, Conpet – 85 de milioane, Transelectrica și Transgaz – câte 171 milioane lei, potrivit comunicatelor oficiale ale societăților. De asemenea, companiei Hidroelectrica i s-au cerut dividende speciale de 650 milioane lei, conform informațiilor obținute de RL.
Banii vor fi scoși din rezerve, din profiturile reportate ale anilor anteriori. De ei era nevoie pentru proiecte importante. De pildă, Transgaz va demara anul acesta lucrările la gazoductul BRUA, o conductă de o importanță vitală pentru securitatea energetică a țării, care va costa 560 milioane de euro, din care Comisia Europeană asigură 179 milioane euro. BRUA este pusă pe lista proiectelor prioritare ale Comisiei Europene.
Fostul șef al ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, a scris recent pe pagina sa de Facebook că ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, „sună personal la șefii companiilor de stat să facă rost de câteva sute de milioane de lei“.
