7.7 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăSpecialCriza bugetară se extinde. Guvernul confiscă profiturile companiilor de stat

Criza bugetară se extinde. Guvernul confiscă profiturile companiilor de stat

În criză cronică de bani, Executivul a găsit încă o sursă financiară nefolosită până acum: profiturile reportate.

Guvernul vrea să modifice legislaţia în vigoare, astfel încât companiile controlate de stat să poată distribui sub formă de dividende și rezervele financiare constituite în anii anteriori din banii nerepartizați acționarilor. Guvernul estimează atragerea astfel la buget a încă trei miliarde de lei. În acest moment, circa 5,7 miliarde de lei din rezervele companiilor se află în plasamente financiare. Există o criză tot mai acută de bani în sistemul bugetar şi, în pofida declaraţiilor oficialilor, privind urmarea neabătută a programului de guvernare, se pare că în realitate deja cheltuielile au început să scadă. La Capitolul „Investiţii”.

Moartea investiţiilor

Analistul economic Ion Radu Zilişteanu, care este expert contabil autorizat CECAR, spune că nu e vorba despre rezervele companiilor de stat. „Din punct de vedere contabil şi fiscal, orice firmă, conform Legii 31 din 1990 a societăţilor comerciale, trebuie să constituie nişte rezerve. În contabilitate, există două noţiuni de care ne putem lega aici. Există rezervele acestea, care sunt intangibile. De fapt, statul vrea să-şi ia dividendele din profitul nerepartizat”, a explicat Zilişteanu RL.

Expertul în management Valentin Ionescu a atras atenţia „României libere“ că Legea nr.31/1990 a societăţilor comerciale stabileşte ca fond de rezervă legal 20% din capitalul social subscris, pentru care în fiecare an se constituie o rezervă din profit de 5%, dar şi un fond de rezervă facultativ, în func-ţie de decizia acţionarilor.

Dacă nu vrei să repartizezi profitul într-un an anume, prin dividende, acesta e pus într-un cont contabil, care se numeşte „profit reportat”, nu „rezervă”, arată Ziliştea-nu. Analistul economic subliniază că „în intenţiile Guvernului, nu este vorba despre rezerve. Companiile vizate au decis la vremea respectivă, în anii anteriori, să nu repartizeze profitul. E rezervă literar vorbind, dar nu contabiliceşte. Companiile şi-au păstrat profit nerepartizat, în ideea că o să-l folosească la investiţii”. Aşadar, noţiunea-cheie în chestiunea aceasta este ”cont de profit reportat”.

Fără bani pentru dezvoltare

Dacă statul decide că vrea banii aceştia şi impune repartizarea profitului istoric prin dividende, „consecinţa este că nici o companie de stat nu va mai avea nici un fel de bani de investiţii. Guvernul le îngrădeşte astfel companiilor posibilitatea de a se dezvolta”, a declarat RL Ion Radu Zilişteanu.

„În limbaj bancar, faptul că-ţi pui banii într-un depozit se numeşte consum amânat. Iar când iei credit de la bancă, se numeşte consum anticipat”, detaliază Zilişteanu. Astfel, statul va transforma consumul acesta amânat al companiilor în consumul său, de la buget. Strict juridic, dacă statul e acţionar majoritar într-o companie, are dreptul să facă acest lucru, dar „dovedeşte incapacitate managerială şi lipsă de viziune pentru viitor, pentru acele companii”, susţine expertul.

Dividendul este o parte din profitul net, care revine pentru o acțiune emisă de o societate pe acțiuni. El revine fiecărui acționar, în raport cu participaţiile pe care le deţine acesta.

Timpurile impozitului pe fum

Nu este singura măsură fiscală de această factură. Toate companiile vor putea să plătească dividendele trimestrial, la jumătatea profitului, în timpul anului fiscal în curs, ar fi o altă intenţie de modificare a legislaţiei fiscale, conform Money.ro. La prima vedere, mediatizată pozitiv, măsura pare în favoarea companiilor. Este interesant că o idee asemănătoare a avut în anul 2007, când „economia duduia”, fostul ministru al Economiei şi Finanţelor din Cabinetul Tăriceanu, Varujan Vosganian, care voia să modifice pentru aceasta Codul Fiscal, după cum a notat la acel moment ZF.

Legal, dividendele se pot distribui acum la acţionari doar o dată pe an, la finalul exerciţiului bugetar, înainte de deschiderea noului exerciţiu bugetar şi constituirea noului buget de venituri şi cheltuieli, explică tot Zilişteanu. „Poate că statul vrea să-şi distribuie trimestrial dividendele în propriul lui folos, lui însuşi, ca acţionar la aceste companii, cu premeditare”, observă expertul.

Dincolo de toate aceste lucruri, este vorba despre lipsa banilor, din cauza situaţiei foarte proaste a încasărilor bugetare. În aceste condiţii, ce urmează acum, din acest punct de vedere? „Impozitul pe fum. Când statul nu mai ştie ce să inventeze, pune impozit pe chestiuni din acestea: fumul, aerul respirat etc.”, a declarat RL Ion Radu Zilişteanu.

Executivul ar fi început să taie

Când Guvernul cheltuieşte banii astfel, pentru alimentarea consumului populaţiei, este util să faci un soi de barometru în timp real al impactului cheltuielilor asupra deficitului bugetar, în fiecare etapă a consumării banilor, raportat la orizontul finalului de an.

„În momentul de faţă, cu informaţiile pe care le avem la dispoziţie, avem o estimare de deficit undeva în jurul a 3,6% din PIB, după standarde europene, care pe cash, pe standarde naţionale, ar însemna în jur de 4% din PIB”, a declarat RL Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului -Fiscal. „Aten-ţie: aceasta în condiţiile în care nu se fac nici un fel de corecţii. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în execuţia bugetară, pare-se că nişte corecţii se produc deja. Investiţiile publice scad. Nu ştiu să vă spun însă dacă scad intenţionat sau pur şi simplu nu suntem noi în stare să facem investiţii”, explică Dumitru.

Dar marea cheltuială de bani este reprezentată de mărirea salariilor bugetarilor de la 1 iulie a.c.. Care este impactul? „Nu ştiu exact care este impactul Legii salarizării unice a bugetarilor, dar se pare că pe total, în patru ani, este uriaş: peste 4% din PIB. Foarte mare, undeva între 32 şi 39 de miliarde de lei”, a spus RL reprezentatul Consiliului Fiscal.

Ceea ce se ştie este despre mărirea punctului de pensie, care va creşte de la 1 iulie la 1.000 de lei. Aici, impactul este, pe ultimele şase luni din acest an, de 2,5 miliarde de lei, a explicat Ionuţ Dumitru „României libere“. 

 

Cele mai citite

Trump a declarat că Israelul trebuie să „încheie” războiul din Gaza pentru că pierde mult sprijin la nivel internațional

Fostul preşedinte american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat unei publicaţii israeliene, că Israelul trebuie să "încheie" războiul din Fâşia Gaza, deoarece pierde...

Jair Bolsonaro a stat două zile în ambasada Ungariei din Brasilia după ce i-a fost confiscat pașaportul

Fostul preşedinte de extremă-dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro, a petrecut două nopţi la ambasada Ungariei din Brasilia luna trecută, la doar câteva zile după...

Votul din Consiliul de Securitate al ONU ce cere în premieră o „ încetare imediată a focului în Gaza” a fost salutat pe plan...

Votul de luni asupra unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care cere pentru prima dată "încetarea imediată a focului" în Fâşia Gaza,...
Ultima oră
Pe aceeași temă