Companiile de stat, jumulite de profit. Foamea de bani pune în pericol investiţiile strategice în sectorul energetic

Companii ca Nuclearelectrica sau Transgaz sunt nevoite să dea dividende-record, inclusiv din banii puşi deoparte pentru proiecte strategice precum extinderea duratei de viaţă la Unitatea 1 de la Cernavodă sau gazoductul BRUA.

Share

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 18.04.2017 - 22:21

Companii ca Nuclearelectrica sau Transgaz sunt nevoite să dea dividende-record, inclusiv din banii puşi deoparte pentru proiecte strategice precum extinderea duratei de viaţă la Unitatea 1 de la Cernavodă sau gazoductul BRUA.

Durata de viaţă a reactorului 1 al centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, care asigură aproape 10% din consumul naţional de electricitate, expiră peste câţiva ani, mai exact în 2022-2023. Pus în funcţiu-ne în 1996, reactorul şi-a consumat deja cea mai mare parte a orelor de funcţionare. Durata de viaţă a acestuia poate fi prelungită cu încă 25 de ani, însă investiţia necesară este de 1,2-1,5 miliarde de euro. În plus, Nuclearelectrica încă mai are de restituit credite de 1,3 miliarde lei (circa 290 milioane euro) luate pentru finalizarea Unităţii 2 de la Cernavodă, pusă în funcţiune în 2007, dar şi planuri pentru construirea altor două reactoare, în parteneriat cu chinezii.

În aceste condiţii, statul, ca acţionar majoritar, dar şi Fondul Proprietatea solicită dividende uriaşe de la companie. Mai exact, Ministerul Energiei a cerut dividende în valoare de 99,5 milioane lei, dintr-un profit net în valoare de 112,44 milioane lei înregistrat anul trecut de Nuclearelectrica. Fondul Proprietatea, care deţine un pachet de 9% din acţiunile companiei, solicită însă acordarea sumei de 107,2 milioane lei din profitul pe 2016. Mai mult, a propus pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) programate pentru 24 aprilie, distribuirea sumei de 452,27 milioane lei din rezultatul reportat al societăţii, sub formă de dividende suplimentare. Solicitarea Fondului Proprietatea vine pe fondul OUG 29/2017, prin care Guvernul Grindeanu vrea să ia banii din rezervele companiilor de stat, pentru a putea finanţa cheltuielile cu pensiile şi salariile publice.

Potrivit datelor primite de la Nuclearelectrica (SNN), la solicitarea „României libere”, compania are rezerve totale disponibile de 1,5 miliarde lei. „Deşi SNN are disponibilităţi financiare care la prima vedere par excedentare, aceşti bani vor fi utilizaţi preponderent în proiecte majore de investiţii, cum sunt instalaţia de detritiere şi retehnologizarea Unităţii 1. Reducerea surselor proprii de finanţare pentru aceste proiecte prin distribuţia de rezerve sub formă de dividende «extraordinare» le poate influenţa în sens negativ din perspectiva disponibilităţii fondurilor proprii”, ne-au transmis reprezentanţii companiei.

Partener pentru Reactorul 1

Dacă la AGA din 24 aprilie Ministerul Energiei, în calitate de acţionar majoritar, va vota să se acorde dividendele suplimentare cerute de FP, va decapitaliza practic Nuclearelectrica de o treime din banii puşi deoparte, şi aşa puţini. „Compania trebuie măcar să aibă banii de avansuri, ca să poată lua credite. S-ar putea ca inclusiv pentru proiectul de retehnologizare a Unităţii 1 să atragă un investitor care să vină cu banii, pentru că va fi greu să asigure peste un miliard de euro singură”, a declarat, pentru „România liberă”, un specialist din piaţă. Deja proiectul de retehnologizare este întârziat, fiindcă trebuia demarat cu 8-10 ani înainte de termen, pentru a se face proiectările, a se contracta din timp echipamentele, care au un ciclu lung de fabricaţie.

Strategie păguboasă. Societăţile, forţate să se împrumute

Într-o situaţie similară se află şi Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazelor naturale. Astfel, pe 22 aprilie, Consiliul de Administraţie al companiei a comunicat Bursei că a propus pentru AGA programată pe 27 aprilie distribuirea sumei de 303 milioane lei ca dividende din profitul net, de 594,56 miloane lei, înregistrat anul trecut. Diferenţa de 291,5 milioane lei din profit era destinată constituirii surselor proprii de finanţare. „Menţinerea unei cote de 50% la repartizarea profitului net sub formă de dividende pentru anul 2016 este motivată de impactul negativ pe care creşterea cotei de repartizare a profitului net sub formă de dividende o are asupra gradului de îndatorare a companiei, grad de îndatorare care în perioada 2019-2020 poate atinge niveluri ridicate (4,97 în anul 2019), chiar şi în condiţiile aplicării unei cote de 50% din profitul net”, motiva Consiliul de Administraţie. O zi mai târziu însă, probabil la presiunea Ministerului Energiei, care este acţionarul majoritar, compania a revenit cu un comunicat în care preciza că suma care va fi propusă ca dividende va fi de peste 545 milioane lei, iar suma pentru surse proprii de finanţare va fi de doar 49 milioane lei.

Statul va lua aceşti bani de la Transgaz deşi necesarul de investiţii este uriaş şi nici măcar rezervele financiare de circa 1,2 miliarde de lei ale companiei nu ar fi suficiente. Numai pentru gazoductul BRUA, care va traversa România pe o lungime de 550 de kilometri, Transgaz trebuie să asigure diferenţa de cel puţin 380 milioane euro dintre costul proiectului şi subvenţia de la Comisia Europeană, de 179 milioane euro. În plus, mai e în plan o conductă care să lege BRUA de perimetrele din Marea Neagră, fără de care producţia de gaze naturale în platoul continental nu va putea începe nici măcar în 2019.

Un miliard de la Romgaz

Chiar dacă şi Romgaz are proiecte ambiţioase de investiţii, precum parteneriate pentru explorările de hidrocarburi în Marea Neagră şi o nouă centrală pe gaz la Iernut, producătorul naţional de gaze naturale va distribui 93,67% din profitul net realizat anul trecut ca dividende, adică va băga în buzunarele acţionarilor suma de 959,7 milioane lei. Compania stă totuşi mai bine, fiindcă are rezerve financiare de circa 3 miliarde de lei. Trăgând linie, statul va trebui să decidă dacă îşi sacrifică interesele pe termen lung, golind de bani ceea ce a mai rămas profitabil din sectorul energetic.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...
loading...