Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Băneasa, aeroportul cu 12 pasageri pe zi

Aeroportul Băneasa a fost utilizat, în șase luni de zile, de numai 2.258 de pasageri, adică doar 12,5 călători pe zi. O cifră care i-ar face mândri pe cei care administrează autogara Bârlad, de exemplu.

Share

Adrian Bărbulescu 0 comentarii

Actualizat: 20.07.2016 - 12:38

De la peste două milioane de pasageri în 2010, ultimul an în care aici au ­operat companiile low-cost, Aeroportul Băneasa nu va aduna în acest an nici 5.000. Contactați de RL, foști miniștri ai Transporturilor au oferit argumente diametrale.

Aeroportul Băneasa a fost utilizat, în șase luni de zile, de numai 2.258 de pasageri, adică doar 12,5 călători pe zi. O cifră care i-ar face mândri pe cei care administrează autogara Bârlad, de exemplu. 

Compania Națio­nală Aeroporturi București a anun­țat ieri date­le de trafic pe pri­mele șase luni ale anului în curs, care indică o creștere spectaculoasă de 16,5%, devansând chiar media europeană.

În perioada menționată, pe  cele două aeroporturi aflate în componența CNAB, Henri Coandă - Otopeni și Aurel Vlaicu - Băneasa, s-a înregistrat un tra­fic de 4.913.979 pasageri și 56.584 mișcări de aeronave (aterizări și decolări). „Din total, pe Aeroportul «Henri Coandă» s-au înregistrat 4.911.721 de pasageri şi 51.149 mişcări de aeronave”, se arată în comunicatul dat publicității de CNAB. Făcând o simplă scădere, rezultă că Aeroportul Băneasa a fost utilizat, în șase luni de zile, de numai 2.258 de pasageri, adică doar 12,5 călători pe zi. O cifră care i-ar face mândri pe cei care administrează autogara Bârlad, de exemplu. Mai grav este că, potrivit Master Planului pentru Transport, reabilitarea terminalului de la Băneasa se va face în 2027.

Decizia controversată a Ancăi Boagiu

De-a lungul ultimelor decenii, nu puține au fost presiunile dezvoltatorilor imobiliari de a închide Aeroportul Băneasa. Și asta pentru că numeroase „VIP-uri”, de la Mihai Răzvan Ungureanu la Mugur Mihăescu de la Vacanța Mare își făcuseră vile în imediata apropiere a pistei și îi deranja zgomotul avioanelor.

Într-un final, în decembrie 2010, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Anca Boagiu, anunța mutarea tuturor curselor low-cost de la Băneasa la Otopeni. “Într-un stat şi o capitală europeană, cu o evoluţie normală, transformarea aeroportului Băneasa este absolut necesară. Este un pas foarte important şi un mesaj foarte bun pe care îl dă statul român şi un mesaj foarte bun pentru bucureşteni, care se pot mândri că au un aeroport VIP, ca în alte ţări”, spunea la vremea respectivă Anca Boagiu.

Se impune în acest punct o precizare. Ideea pe care numeroși „specialiști” români în aviație încearcă s-o acrediteze, cum că în nici o țară nu există în mijlocul capitalei un aeroport de pe care să decoleze și să aterizeze aeronave mari este falsă. Acest lucru este demonstrat de existența London City Airport, unde operează inclusiv aeronave Boeing, chiar dacă este situat în inima Londrei. Anul trecut, potrivit datelor oficiale, aeroportul londonez a fost utilizat de 4.319.749 de pasageri. O diferență cam mare față de Băneasa, nu?

Berceanu: eu am luat decizia! Orban: s-au făcut presiuni

Predecesorul Ancăi Boagiu, Radu Berceanu, spune că decizia de a muta zborurile low-cost la Otopeni a fost una bună și că, de fapt, a fost a lui. „Chestiunea respectivă a făcut-o subsemnatul. Am vrut s-o fac chiar prima oară când am fost ministru (2006-2007 – n. red.), dar ­s-au găsit niște șmecheri care să-i șoptească tot felul de chestii lui Tăriceanu și a retras proiectul de Hotărâre de Guvern”, a declarat Berceanu pentru „România liberă“.

El a continuat, arătând că nu se putea continua cu două aeroporturi atât de apropiate și având același proprietar, statul, „care era atât de prost încât le lăsau să-și facă concurență în jos” din punctul de vedere al taxelor aeroportuare. „Toate companiile râdeau în barbă și ziceau: proști sunt românii ăștia”.

Fostul ministru consideră că Băneasa trebuie să rămână un aeroport de business: „Acolo trebuie să fie un aeroport unde aterizează Țiriac sau Niculae cu jetul și pleacă cu jeep-ul, unde vine aeronava prezidențială atunci când va exista”.

De o părere diametral opusă este fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban. „Eu nu am fost de acord în mandatul meu cu mutarea curselor low-cost la Otopeni. Acolo a fost interesul celor care au cumpărat terenuri în jurul aeroportului și-i deranjau restricțiile de înălțime a clădirilor. A fost o presiune uriașă și bănuiesc că nu numai asupra mea, ci și asupra celorlalți miniștri”, a declarat Orban pentru „România liberă“.

Peste două milioane de pasageri în 2010

Dar să revenim la anul 2010, ultimul în care companiile de tip low-cost au operat de pe Aeroportul Băneasa, pentru că pe 25 martie 2011 au fost mutate la Otopeni. Potrivit anunțului oficial de la acea vreme făcut de Compania Națională Aeroporturi București, în 2010 Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa „Aurel Vlaicu“ a fost utilizat de 2.118.150 de pasa­geri. Cum în 2016 numărul pasagerilor de la Băneasa nu va depăși 5.000, rezultă că am asis­tat la o scădere de 423 de ori a numărului de călători.  

Modernizat abia din 2027

În Master Planul de Transport al României, sunt trei categorii de obiective de infrastructură, fie ea rutieră, feroviară, navală sau aviatică, în funcție de importanța lor: Core (cea mai importantă, unde figurează Aeroportul „Henri Coandă“ Otopeni), Comprehensive și Alte rețele. La această din urmă categorie se încadrează Aeroportul Băneasa, pentru care studiul de fezabilitate în vederea reabilitării terminalului existent și a suprafeței de mișcare (pistă) este prevăzut să fie realizat abia în 2024. Lucrările propriu-zise, evaluate la 35,2 milioane de euro fără TVA, ar urma să înceapă în 2025 și să se termine în 2027. Adică peste 11 ani de acum încolo, dacă chiar se va respecta Master Planul.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...