Creșterea vine, în special, din sectorul gazelor naturale, unde cuantumul redevențelor achitate a crescut cu 50%, de la 579 milioane de lei la 798 milioane de lei. La petrol, sumele plătite au rămas relativ constante, 2017 față de 2016, 260 milioane de lei față de 218 milioane de lei.
Primele cinci firme plătitoare de redevențe gaziere, ca valoare, sunt Petrom, Romgaz, Mazarine Energy, Amromco Energy și Stratum Energy. Deși au fost solicitate și datele distincte pentru fiecare firmă, ANRM nu le-a furnizat.
Primele cinci firme plătitoare de redevențe la petrol sunt Petrom. Stratum Energy, Hunt Oil Company of Rovitania, Romgaz și Amromco.
De remarcat că sumele colectate de la gaz sunt de trei ori mai mari decât cele la petrol, dovadă că producția de petrol a României, acontată în mare parte de Petrom, este de dimensiuni reduse. Ușoara creștere a sumei colectate din redevențe se datorează majorării cotațiilor internaționale ale petrolului Brent, referința pentru România, de la 43,55 dolari pe baril în 2016 la 54,25 dolari pe baril, anul trecut. Formula de calcul a redevenței ponderează producția cu prețurile internaționale.
Reprezentanții Petrom au precizat, cu ocazia prezentării raportului pe 2017, că producția de țiței scade încontinuu. În 2017 a scăzut cu 4%, după altă scădere de 2,5% în 2016, iar estimările pentru 2018 arată o altă scădere de 4%. De un deceniu, producția de țiței scade, pe măsură ce se depletează zăcămintele. Investițiile în explorare și producție se fac, dar majoritatea zăcămintelor românești sunt mature. “Gestionarea declinului în jur de 4% față de anul anterior, fără a include inițiativele de optimizare a portofoliului”, “Optimizarea portofoliului: concentrarea continuă pe barilii cei mai profitabili, alte 50-60 de zăcăminte urmând a fi vândute”, spunea Mariana Gheorghe, directorul Petrom. Pe măsură ce a scăzut producția locală, au crescut importurile, în prezent două treimi din consum fiind asigurate din extern, cu precădere, Kazahstan și Rusia.
Prețul gazului a urcat
Cât privește gazul, creșterea masivă a redevențelor încasate nu se datorează unei producții mai mari. De fapt, ajustarea a fost marginală, aproape 11 miliarde metri cubi în 2017, față de 10,01 miliarde metri cubi în 2016. Însă ce s-a modificat în formula de calcul a fost prețul de calcul. Până anul trecut, cotația de preț era stabilită de ANRM după o formulă mai complicată care lua în calcul atât prețul reglementat(piața casnicilor s-a liberalizat în aprilie 2017), dar și prețul de piață. Or, pe parcursul anului trecut, prețul gazului a urcat cu 50%, de la 60 de lei/MWh, în vară, la 90 de lei, sau chiar 100 de lei/MWh, în sezonul rece. Creșterea s-a reflectat și în sumele plătite ca redevențe.
Ce se schimbă la redevențe
Actualul sistem de taxare a exploatărilor de țiței și gaze este neschimbat din 2004, abia acum fiind în proces de modificare. Trebuia, inițial, regândit în 2014 de către Guvernul Victor Ponta, care a amânat însă decizia, abia în 2017 noua formă prinzând contur. Noul sistem de redevențe aplicat resurselor de hidrocarburi exploatate pe teritoriul României a fost publicat pe site-ul Ministerul Economiei la data de 13 noiembrie 2017, de atunci fiind în dezbatere publică. Pe 8 martie 2018, la Ministerul Economiei a fost întrunit grupul interministerial de analiză a Legii redevențelor, unde actorii implicați au făcut propuneri pe act. Este ultima etapă înainte de intrarea la vot, în plenul celor două Camere parlamentare, a legii
În fapt, noua formă, cel puțin pentru gazul și țițeiul extrase din perimetrele de uscat, este aceeași ca forma veche. Astfel, pragurile de taxare, stabilite ca procente din valoarea producției, rămân aceleași. La ţiţei acestea sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 şi 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 şi 100.000 de tone/trimestru şi 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru. La gaze naturale redevenţele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10 milioane de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 10 şi 50 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 50 şi 200 de milioane de metri cubi/trimestru şi 13% pentru zăcăminte care produc peste 200 de milioane de metri cubi/trimestru.
În schimb, anumite modificări au fost făcute pentru exploatările offshore, din largul Mării Negre, în sensul că noua modalitate de taxare impune praguri fixe și praguri mobile, dar acest sistem de taxare va fi aplicat strict pentru noile concesiuni. Actualele concesiuni, cum sunt cele ale Exxon – Petrom, LukOil și Carlyle Group vor păstra aceeași redevență de la momentul primirii concesiunii. De asemenea, o noutate este termenul de plată a redevenței, care va fi lunar, nu trimestrial, ca până acum.
La petrol, Ministerul Economiei propune o cotă fixă de 8% pentru întreg volumul extras și una variabilă: 4,5% pentru cantități cuprinse între 100 și 150.000 de tone pe trimestru, 5% pentru cantități între 150.000 și 200.000 de tone, și 5,5% pentru cantități extrase de peste 200.000 de tone. În ceea ce privește gazele offshore, cota fixă, aplicabilă întregului volum, este de 10% pentru întregul volum extras, 2% pentru cantități trimestriale între 200 și 250 de milioane de metri cubi, 2,5% pentru 250–300 de milioane de metri cubi și 3%, pentru peste 300 de milioane de metri cubi.
