Europarlamentarul Claude Turmes, specialist în energie: România are un potențial gigantic în resurse regenerabile | INTERVIU ROMÂNIA LIBERĂ

de Teodora Cimpoi , 08 iunie 2017 - stire actualizata la ora 18:56, 08 iunie 2017
Europarlamentarul Claude Turmes, specialist în energie: România are un potențial gigantic în resurse regenerabile | INTERVIU ROMÂNIA LIBERĂ

Ca toate statele foste comuniste, ţara noastră moștenește probleme mari în privința eficienței energetice, iar investițiile în această direcție vor fi o carte câștigătoare, crede Claude Turmes, unul dintre cei mai vechi și influenți europarlamentari din domeniu. Claude Turmes a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate „României libere”, că Bucureștiului i se pregătește la nivel european un pachet de măsuri pentru a stimula sectorul energiilor regenerabile, unde putem fi un exportator.

- România liberă: Cum vedeți România din punct de vedere energetic?

Claude Turmes: Cred că România este unul dintre cei mai mari câștigători ai tranziției energetice, de la cărbune, nuclear, gaze naturale către eficiență energetică și regenerabile. Toate studiile făcute de specialiști și de Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă arată că România are vânt foarte ieftin pentru că e bun și constant și este una dintre țările europene cu cel mai bun potențial solar. În plus, aveți o mulțime de hidro, ceea ce înseamnă că aveți, într-un fel, combinația perfectă. Lumea nouă este una care va ajunge la 100% energie din surse regenerabile.

Totuși, cum de o țară atât de bogată în resurse are un grad atât de mare de sărăcie energetică?
Tranziția este dificilă. Țările comuniste au moștenirea prețurilor subvenționate la energie, a unui grad ridicat de ineficiență. Este ceva specific pentru țările central și est-europene foste comuniste. Pentru Germania, să renunțe la cărbune și să se mute la regenerabile nu e ușor, pentru că va trebui să compenseze sau să aibă grijă social de mii de oameni care lucrează azi în minele de cărbune. Depinde de cât de competenți sunt factorii de decizie, societatea pentru trecerea de la vechiul sistem energetic la cel nou. Întrebarea-cheie este: poți face asta la costuri eficiente? Când vine vorba de eficiența costurilor, analizele mele arată că în electricitate ea se realizează dincolo de granițe. România va câștiga dacă va avea o piață lichidă de electricitate cu Bulgaria, Serbia, poate cu Ungaria, Cehia, cu Slovacia, poate fi și cu Austria. Fiindcă cu cât sistemul de electricitate e mai mare, cu atât va fi mai ieftin. Acolo trebuie să mergeți, acolo România are un interes.

V-ați apropiat de următoarea mea întrebare. Există o dezbatere amplă în România despre liberalizarea pieței de gaz. Pe de o parte, unii spun că acest lucru va duce la prețuri mai mari pentru o populație săracă. Suporterii spun că e o „pastilă amară”, care trebuie luată pentru a ajunge la prețuri mai bune, prin accesul la o piață mai mare. Care sunt efectele liberalizării?
Cred că aceia care spun că liberalizarea va duce automat la prețuri mai mici greșesc. La fel, cei care spun că automat va duce la prețuri mai mari greșesc. Prețul gazelor e legat de cel al petrolului. Dincolo de piața națională de gaze, poate funcționa mai ieftin, dar ce e foarte important e că trebuie să luați problema sărăciei energetice foarte în serios. Asta înseamnă să fie ajutați oamenii care chiar au nevoie, nu să fie cheltuiți banii pentru cei care nu au nevoie de ajutor.

Un aspect pe care voi încerca să îl fac este să ajut la organizarea de piețe regionale de gaze, pentru că au rațiuni economice. Apoi vreau să obțin o obligare a guvernelor din țările cu sărăcie energetică ridicată de a trata serios această problemă. De asemenea, putem aloca sume suplimentare de bani de la bugetul UE care să trateze problema. Sărăcia energetică ține foarte mult de costurile cu încălzirea, deci cel mai bun răspuns este eficiența energetică în clădiri. Investițiile în reabilitarea clădirilor nu doar că reduc sărăcia energetică, dar și creează o mulțime de joburi în construcții. Cred că, probabil, nu există investiție în sectorul energetic care are efecte atât de benefice precum cea în eficiența energetică a clădirilor. 

Ați menționat că într-o lună veți finaliza definiția sărăciei energetice.
Problema în privința sărăciei energetice este că nu există o definiție comună la nivel european. Fiecare țară are o definiție diferită. Cred că avem nevoie de o definiție europeană. Apoi, în funcție de procentul celor în sărăcie energetică, guvernul ar trebui să facă un plan de acțiuni, foarte targetat, foarte specific. Ce pot face eu ca să tratez problema sărăciei energetice în România? Putem obține bani europeni suplimentari pentru a ajuta aceste țări care au rate foarte ridicate de sărăcie. Ar putea fi subvenții directe. Ce pregătim acum este un fond de investiții prin care încercăm să reducem costul de capital pentru împrumuturi, de pildă, pentru renovarea clădirilor în țări ca România. Bulgaria are cea mai mare rată de sărăcie energetică, iar a doua e deja România.

Un subiect important este gazoductul BRUA. Îngrijorarea principală este cum va fi afectat de proiecte ca Turkish Stream, South Stream. Poate Rusia să blocheze acest proiect? Va fi BRUA parte a coridorului sudic sau doar o conductă pentru gazele din Marea Neagră?
Primul lucru pe care trebuie să îl înțeleagă toată lumea este că necesarul de gaze este în jos și va continua să scadă. De ce? Pentru că gazul e folosit în clădiri, dar clădirile se vor renova, vor fi mai eficiente, deci vor consuma mai puțin. În -industrie, datorită revoluției digitale, tehnologia modernă de producție este tot mai sofisticată și, -deoarece clădirile tind să fie mai sofisticate, se vor muta pe electricitate. Am o mulțime de regenerabile, voi avea nevoie de gaz pentru rezervă.

E adevărat, dar acest back-up va funcționa doar 200-300 sau 800 de ore pe an, ceea ce înseamnă că nu e un volum uriaș. Deci poți avea o capacitate instalată eoliană foarte mare, dar un volum de gaz necesar foarte mic. În piața de transport, singurul loc unde văd o șansă realistă pentru gaz este transportul naval, -care în viitor va fi hibrid, deci electric-gaz. Când vaporul va ajunge într-un port, va funcționa electric, când e pe mare, va merge pe gaz. Dar asta iar nu va fi un -volum enorm.  Fiecare trebuie să înțeleagă că volumul de gaz -consumat în Europa va scădea. Înainte de a investi într-o conductă, fiecare - investitorul, guvernul - trebuie să fie foarte realist dacă riscă să cheltuiască banii. 

Credeți că BRUA nu e un proiect realist?
Nu cunosc foarte bine detaliile, dar avem deja, într-un anume sens, o supracapacitate de conducte. Bulgaria consumă câteva miliarde de metri cubi de gaz. Care e consumul în România? Problema este unde e cererea de gaz pentru o conductă nouă. Unde e?

Atunci Turkish Stream pentru ce e? E doar un joc?
Turkish Stream e o conductă care va pleca din Rusia pe sub Marea Neagră în Turcia, dar va ajunge în Bulgaria. Cred că, dincolo de cost, e vorba de o strategie deliberată de a fragiliza investitorii în alte conducte. Cred că e o parte a jocului făcut de Gazprom. Chiar și așa, tabloul general este că volumul de gaz în Europa va scădea, iar dacă construiești o conductă nouă, unde sunt clienții? 

Deci sistemul actual de conducte e suficient?
Problema e în Europa Centrală și de Est, pentru că, atunci când transportul prin conducta din Ucraina se întrerupe, nu suntem capabili să aducem gaz din altă parte a Europei. Deci e nevoie de câteva mici conducte de legătură care lipsesc. De exemplu: una dintre cele mai importante din punctul de vedere al securității pentru România va fi conducta din terminalul de GNL din Grecia, prin Bulgaria către România. Aceste proiecte nu sunt riscante din punctul de vedere al investitorilor - și pentru că iau bani europeni pentru interconectivitate - și le susțin, fiindcă trebuie să prevenim șantajul politic al României și Bulgariei de către Rusia. Dar tot ce trece de acești interconectori care lipsesc cred că are un grad ridicat de risc.  

Comisia Europeană ar putea garanta -investițiile locale în energie „verde“

România liberă: Care credeți că ar trebui să fie prioritățile României pentru a-și crește rolul regional? 
Claude Turmes: România poate și trebuie să facă mai mult pentru eficiența energetică. Intensitatea energetică este departe de cea din vestul Europei.  Măsuri necesare: renovarea stocului de clădiri, să fie ajutate IMM-urile să se eficientizeze, eficientizarea transportului public. Astea sunt cu siguranță win-win pentru România. Al doilea aspect: să fie conștientă de potențialul gigantic în regenerabile. Aici problema este însă costul de capital. Aceeași turbină eoliană se finanțează cu o dobândă de 3-4% în Germania și cu o dobândă de 10-12% în România.

Asta nu e drept. Și am propus Comisiei Europene, lucrez aproape în fiecare zi să stabilesc ce aș numi „The Romanian Renewable De-risking Fond (Fondul de Eliminare a Riscului în Regenerabile)”. Care e modelul din spate? Marocul a devenit un campion în regenerabile. Cum a fost posibil? Pentru că au resurse bune de vânt, cam ca România, dar Marocul era penalizat de piețele de capital, din cauza riscului de țară. Banca Mondială (BM) atunci a garantat împotriva pierderilor pentru toate investițiile în regenerabile în Maroc. Această garanție furnizată de BM a permis Marocului să investească în regenerabile la un cost de capital mai mic. Și pentru că investițiile în regenerabile înseamnă mereu cost de capital, Marocul produce acum energie eoliană la sub 40 euro/MWh. De ce nu poate Bruxelles-ul să facă pentru România ceea ce BM a făcut pentru Maroc?

România are acest regim al Certificatelor Verzi și, din fericire, guvernul a rezolvat acum problemele, dar pentru următoarea generație de tehnologie pentru vânt și solar vreau asistență tehnică de la țări europene experimentate, ca Germania, Danemarca, poate Spania, care să ajute România să facă licitații specifice de tehnologie. Oportunitatea pentru România va fi să transfere credit de la aceste proiecte de energie din surse regenerabile către Olanda, Luxemburg și alte țări care nu ating țintele de 20% regenerabile până în 2020.

Ai directiva actuală pe regenerabile, fiecare țară are un target național pe această directivă, România este deja în ținte, dar Olanda, Franța, Luxemburg, nu. Aceste țări din vestul Europei vor avea nevoie să cumpere - nu le spune „certificate verzi” - „certificate regenerabile” de la alte state pentru a-și atinge țintele. Ideea ar fi să combinăm cele trei aspecte: asistență tehnică, ajutor de la Bruxelles să reduceți costul de capital și, poate, o altă țară care să cumpere energie regenerabilă. Acesta ar fi pachetul la care Europa se uită acum pentru România.

De ce interesul acesta pentru România? E doar pentru România sau și pentru alte țări?
Un policy maker bun trebuie să aibă grijă de toată lumea. 

CV
- Născut la 26 noiembrie 1960, în Diekirch, Luxemburg.

- Este membru al Parlamentului European încă din 1999 și a făcut parte de la început din Comisia pentru industrie, cercetare și energie, inițial ca membru supleant. Ca membru în această comisie, în 2008 a fost negociatorul-șef pentru draftul Directivei 2009/28/EC privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și raportor pentru Directiva 2012/27/UE privind Eficiența Energetică. Între 2007 și 2008 a fost membru al Comisiei Temporare pentru Schimbări Climatice. 

- Face parte din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană.  

- Are o diplomă de studii în științele mediului, obținută în 1990.

 

Citiți textul integral în ediția de joi a ziarului „România Liberă”, disponibilă la toate punctele de difuzare a presei din țară și prin abonament. 

Puteți citi ziarul integral în format .PDF și aici.

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate

Urmareste-ne pe Facebook

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design