El susţine că există “o diferenţă foarte mare între nevoia de finanţare identificată în satul românesc faţă de sumele puse la dispoziţie” de Uniunea Europeană.
“Dacă vorbim de sectorul beneficiarilor publici, am avut o alocare de 1,8 miliarde de euro contribuţia Uniunii Europene, iar proiectele depuse sunt în valoare totală ce depăşeşte 3,8 miliarde. Deci, constatăm o diferenţă foarte mare a nevoii faţă de alocare pe acest exerciţiu 2014- 2020. La beneficiarii privaţi, lucrurile sunt şi mai grave, pentru că acolo discrepanţa este mult mai mare. Avem 3,6 miliarde la dispoziţie şi solicitări de proiecte de 5,2 miliarde. Nevoia, din calculele noastre, se situează undeva la 17 miliarde de euro, deci e un deficit de aproape nouă miliarde de euro”, a afirmat Chesnoiu.
Directorul AFIR a subliniat necesitatea unor negocieri la nivelul Uniunii Europene, “în aşa fel încât agricultura şi dezvoltarea rurală în mediul românesc să aibă o alocare cât mai mare”.
El şi-a manifestat speranţa ca în viitorul exerciţiu financiar european România să poată beneficia de o alocare de fonduri mai mare.
“Dacă Dumnezeu ne va ţine sănătoşi şi ne va ajuta să putem să intrăm în aceste negocieri cu cei de la Comisia Europeană, eu cred că următorul exerciţiu 2020-2026 va arăta cu totul altfel şi va corespunde cât mai mult acestor comunităţi sărace”, a precizat şeful AFIR, potrivit AGERPRES.
