Cristian Tudor Popescu a mai spus în emisiunea „Kilometrul 0” că jurnalismul se va muta din televiziune şi va migra spre internet. Televiziunea se va transforma într-un suport pentru divertisment, iar omul va căuta informaţia pe internet.
CNA a pornit o serie de dezbateri legate de modul în care mass-media se desfăşoară în spaţiul public. Are legătură şi cu raportul de ţară care acuza presiuni exercitate de mass-media. Întrebat despre utilitatea acestui demers, Cristian Tudor Popescu a declarat: „În faza de degradare în care a ajuns presa, astfel de simpozioane sunt plăcute, dar oarecum inutile. Singurul lucru eficient, cu oarecare efect asupra mass-media, realizat de CNA, a fost suspendarea OTV”.
„Am constatat acum cinci ani că nu mai au rost discuţiile deontologice, dezbaterile între jurnalişti, responsabilii din televiziuni, pentru că jurnaliştilor nu le este teamă de CNA, ci de patron. Încearcă să îşi realizeze cât mai bine sarcinile în raport cu patronul. Dacă CNA amendează televiziunea respectivă, asta se poate transforma în victimizare, eroizare publică, i se dă o conotaţie politică şi rentează. OTV nu a fost suspendat menţionându-se public încălcările grave şi zilnice ale cerinţelor meseriei de jurnalist, ci, s-a spus, pentru că nu şi-a plătit datoriile către CNA”, a adăugat el.
„Am încercat ce puteam face în limitele legii, să sancţionăm OTV pentru încălcări repetate ale legislaţiei prin înjumătăţirea licenţei. Am făcut de trei ori asta în 2012, deciziile au fost contestate la tribunal, s-a dat dreptate OTV şi s-a anulat sancţiunea. În 2013, când s-a făcut o trecere în revistă a posturilor care nu şi-au achitat sancţiunile către bugetul statului, s-a constatat că ei erau cei mai mari restanţieri, încă din 2009. Pentru că legea permitea ridicarea licenţei în această situaţie, ea a fost ridicată”, a explicat Christian Mititelu, membru CNA.
Puţinătatea informaţiei este constatată de public
„Dacă e să o luăm de la păcatul originar, el constă în sumele foarte mari de bani injectate în presă începând cu 2002-2003, sume venite din afara presei, nu erau realizate prin activitatea de presă, ci prin speculaţii financiare, imobiliare, afaceri cu petrol, etc. Atunci s-a rupt echilibrul şi aşa fragil între patroni şi oamenii de presă de meserie. S-au considerat suficient de puternici, au oferit salarii în discordanţă cu rentabilitatea activităţii şi s-a sfărâmat orice cadru deontologic al meseriei. Procesul a fost desăvârşit cam în 2008, acum ne aflăm într-un peisaj post-apocaliptic, explozia a avut loc, ruinele sunt pe pământ. Nu e vorba numai de OTV. Acum există la toate televiziunile de ştiri situaţii incredibile, fabuloase. De exemplu, se aduce un invitat în emisiune, iar moderatorul îi răstălmăceşte propagandistic spusele pe loc, în faţa lui, în sensul dorit de patroni. Acum e vorba de interesul direct al patronatului respectiv, care se poate schimba oricând. Politicul nu e determinant, ci opţiunea de moment a patronului”, a explicat jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
În legătură cu informaţia puţină, Christian Mititelu consideră că „informaţia brută se găseşte, ea circulă, dar problema e că nu circulă şi background-ul ei, ca să o înţelegi”. „De exemplu, de ce ne indignăm tot timpul de poziţiile adoptate de ţări din UE faţă de România, pentru că nu înţelegem cum funcţionează ei şi nu facem efortul să aflăm ce se întâmplă acolo. Mă uit cum sunt îndemnaţi europarlamentarii să facă lobby pentru România. Cred că cel mai mare serviciu pe care ei l-ar putea face este să înţeleagă cum funcţionează acele societăţi, guverne, apoi să ştie cum să reacţioneze”, a subliniat el.
Pe tema mixajului politică-media, Cristian Tudor Popescu este de părere că acesta „e normal, pentru că jurnaliştii seamănă tot mai mult la televizor cu politicienii”. „Au acelaşi tip de discurs lemnos, cu prefabricate verbale pe care le livrează într-o anume direcţie, lucru care nu era atât de prezent acum 10 ani. Mixajul acesta a politicianului cu jurnalistul e firesc şi reproşabil jurnalistului, pentru că politicianul e acelaşi pe care îl vedem de 20 de ani, dar jurnalistul s-a modificat în sensul rău al asemănării cu politicianul. E o calitate a jurnalistului TV să se năpustească asupra invitatului, iar când acesta spune lucruri neplăcute, să îl acopere, să se răstească la el”, a subliniat Cristian Tudor Popescu.
În opinia publicistului Cezar Paul Bădescu, „televiziunile sunt o afacere”. „Pentru unii o afacere în mod direct, în mod OK, pentru alţii o afacere chiar şi când e folosită ca armă politică. Patronul e interesat să aibă frâiele în mână, pentru a-şi putea face jocurile în afacerile sale, de multe ori nu prea OK, sau a fi ferit de mâna tot mai scurtă a legii”.
Cristian Tudor Popescu a comentat şi chestiunea rating-ului. „Se poate lucra într-o rachetă cu două trepte. Mai întâi se tabloidizează intens televiziunea, se forţează orice limite, se inventează ştiri. În anii 90 s-a creat atmosfera tabloidă, unde conta doar spectaculosul ştirii, nu neapărat adevărul ei. Iată, începem să regăsim această atmosferă în toată splendoarea. Se aplică acest procedeu al rating-ului prin ficţiune şi, când se atinge un nivel de audienţă suficient de mare, se apasă pe pedala manipulării şi propagandei. Nu mai devreme, pentru că ai nevoie să te ridici pe prima treaptă, pentru ca manipularea să fie eficientă”, a explicat el.
Christian Mititelu: Mulţi parlamentari sunt invitaţi că sunt hazlii
„Publicul nu cere asta”, consideră Christian Mititelu. „Sistemul e următorul: trebuie să aibă notorietate invitaţii şi să facă rating. Competenţa vine pe locul trei. Notorietatea e legată de rating, dacă pe X îl inviţi de 45 de ori, până la urmă va face rating, pentru că lumea se obişnuieşte cu el. Mult mai grav e că la unele televiziuni sunt invitaţi parlamentari care nu reprezintă mare lucru în partidul lor, dar vin pentru că sunt hazlii, au iniţiative care nu duc la nimic, iar puţinii care muncesc într-adevăr nu apar. Apar liderii, poate chiar prea mult, dar unde e restul masei de parlamentari?”, se întreabă el.
„E un fenomen cu durată lungă, Jurnalismul se lipeşte în câte un mediu, de-a lungul deceniilor, şi stă acolo câtă vreme mediul are o portanţă suficient de mare. Apoi jurnalismul îl părăseşte. Ca exemplu, jurnalismul a fost în presa tipărită în sec. XIX, apoi a migrat în jurnalele de actualităţi ale cinematografelor, apoi s-a dus în televiziune. Acum pleacă jurnalismul spre net. Televiziunea va rămâne divertisment, show, sport, filme şi atât, nu va mai reprezenta o bază pentru jurnalism. El va fi bazat pe net”, consideră Cristian Tudor Popescu.
George Becali, personaj necunoscut
„În legătură cu Gigi Becali, îmi aminesc foarte bine momentul în care el era un personaj necunoscut şi era dat seară de seară la ştiri, că era legat de domeniul sportiv sau nu, vedeam părerea unuia Gigi Becali care spunea ceva. Şi, ca picătura chinezească, a creat dependenţă şi aşa obţii notorietatea unui astfel de personaj. Trebuie să spun că postul care a lucrat la început la ridicarea statuii mediatice a lui Gigi Becali a fost PRO TV”, a afirmat Cezar Paul Bădescu.
În privinţa influenţării opiniei de către invitaţii televiziunilor, Cezar Paul Bădescu a subliniat şi cazul lui Sorin Roşca Stănescu, care este „foarte colorat politic” şi care este invitat ca analist politic, „să spună ce e bine şi ce e rău”.
Continuând afirmaţiile lui Cristian Tudor Popescu, care a vorbit despre „momentul Evenimentul zilei”, Cezar Paul Bădescu a spus că „suntem urmaşii acelui tip de presă”.
„În momentul de faţă, mulţi jurnalişti importanţi se revendică de la şcoala de jurnalism Ion Cristoiu. Şcoala de jurnalism Ion Cristoiu este şcoala găinii violate, să fim foarte clari, or în moment ăsta ne aflăm. De fapt, de asta presa moare, pentru că instituţiile de presă suferă, sunt falimentare multe dintre ele”, a spus el.
Citeşte şi CTP, supărat pe Mungiu: E un boier internaţional, nu se amestecă el cu rândaşii români
Christian Mititelu, membru CNA, a criticat şi articolele de opinie din ziare, câte patru-cinci sau şase comentarii.
„Multe dintre ele sunt previzibile, e suficient să vezi numele autorului ca să ştii cam ce va urma. Mai stai să le citeşti? Nu mai stai”, a adăugat el. Făcând similaritatea cu televiziunile, Christian Mititelu a spus că sunt şase televiziuni de ştiri „între care, unele, nici nu se deosesesc să zicem ideologic foarte mult”.
La acelaşi comentariu, Cezar Paul Bădescu a adăugat că presa moare pe mâna ei, pentru că atunci când aceasta oferă „junk-news” îmbolnăveşte publicul.
Publicul nu avea anticorpi şi a fost deformat
„Eu tot mă întorc la momentele inaugurale ale presei libere. Momentul acela, pe terenul acesta, a fost sădit sămânţa asta, cu ştirile de la ora 5, cu maneliştii în studiourile de televiziune. Publicul era copil, în momentul de început şi nu era matur din punct de vedere media. Nu avea anticorpi şi a înghiţit tot ce i s-a dat. El, de fapt, n-a fost format, a fost deformat”, a spus Cezar Paul Bădescu.
Citeşte şi Cristian Tudor Popescu: În România, până şi APOCALIPSA o să-şi frângă gâtul
Despre aceste lucruri, Christian Mititelu a spus că ieşirea din acest context s-a încercat prin sancţiuni drastice şi rezultatele nu au fost pe măsură, iar acum se încearcă un dialog.
