Casele vechi – o importantă moştenire culturală. Episodul 20 Renașterea satului tradiţional

de Ion Diamandi , 13 noiembrie 2017 - stire actualizata la ora 16:27, 13 noiembrie 2017

Se spune că viitorul este urban şi, desigur, aceasta este o tendinţă a zilelor noastre. Procentul oamenilor care trăiesc în marile aglomerări urbane crește de la an la an, aceştia adoptând şi stilul de viaţă specific. Pe de altă parte, asistăm şi la o tendinţă contrară, în cazul căreia există tentaţia de retragere în case unifamiliale în afara oraşului, situate într-un mediu natural. Reabilitarea vechilor case săseşti poate fi în acest sens o excelentă opţiune.

Trăim vremuri contradictorii. Pe de o parte viaţa de zi cu zi devine tot mai stresantă, cu un ritm tot mai alert, iar pe de altă parte – sau tocmai de aceea – mulţi oameni, în special cei care au trecut de perioada tinereţii, încercă să îşi schimbe stilul de viaţă, să locuiască în case „pe pământ“ care oferă incomparabil mai multă stabilitate şi siguranţă, situate cât mai aproape de natură  şi cu interioare calde.

Având la dispoziţie toate soluţiile pentru un stil de viaţă modern (instalaţii, tehnologie inteligentă, comunicaţii, aparate electrocasnice etc.) o casă tradiţională reabilitată poate oferi o viaţă tihnită şi confortabilă. Numai reabilitarea casei nu este însă o acţiune suficientă. Rezidenţi sau turişti, oamenii trăiesc în comunităţi, nu izolaţi în interioare, au nevoie de comunicare, iar această tendinţă este şi ea în creştere. De aceea este necesară o refacere şi o reabilitare la nivel de comunitate, în care frumoasele tradiţii să fie menţinute, practic o refacere a satului. O astfel de viziune a avut-o Caroline Fernolend pentru satul transilvănean, încă în timpul regimului comunist de tristă amintire.  La acea dată,  comuniștii propuneau, printre altele, chiar desfiinţarea satului,  inclusiv a obiceiurilor, tradiţiilor artizanale şi spiritualităţii, demolarea caselor de la sate, înlocuirea lor cu blocuri, demolarea bisericilor, iar populaţia din aceste zone urmând să devină muncitori în ferme agricole sau fabrici.

Activitatea Carolinei Fernolend s-a concentrat pe revitalizarea comunităţilor rurale şi conservarea patrimoniului cultural şi natural din Transilvania. În timp, proiectul său, început la Viscri, s-a dezvoltat incredibil, fiind extins la numeroase sate din Transilvania, iar de curând dovedindu-şi viabilitatea şi în zone din Moldova.

Tipologia caselor săseşti

Provenind dintr-o zonă de cultură flamandă plasată unde acum este Luxemburgul, saşii au fost aduşi în Transilvania cu secole în urmă pentru protejarea faţă de avansarea musulmană spre Occidentul Europei. Sunt deci oameni sobri, puternici şi luptători. De aceea şi casele pe care şi le-au făcut aici seamănă cu o cetate.  Construcţiile sunt foarte funcţionale şi voluminoase cu pereţi groşi. Anexele gospodăreşti sunt plasate şi ele în jurul unei curţi mari care devine interioară, porţile masive şi înalte din lemn şi gardul, de asemenea masiv, din cărămidă şi acoperit cu ţiglă ceramică fiind în continuarea casei. Zidăria este portantă  de cărămidă pe fundaţii de piatră de râu zidită cu mortar. Au beci şi pod înalt folosite pentru depozitare şi care, în prezent, oferă, ca şi anexele gospodăreşti,  posibilităţi importante de extindere a spaţiului locuibil cu spaţii nonconformiste. Plasate în zone înalte, cu umiditate şi ploi bogate, acoperişul este înclinat cu ţiglă ceramică tip solzi, iar ferestrele au obloane.  Deseori pe faţadă  este marcat anul construcţiei precum şi numele proprietarului, astfel încât putem afla şi acum că majoritatea acestor case, deşi se prezintă foarte bine, au o vechime de peste 100 de ani, unele ajungînd şi la 150 de ani sau chiar mai mult.

Încăperile sunt înalte, cu sobe din metal sau ceramică, iar interiorul este epurat de decoraţiuni pentru că saşii sunt de religie protestantă în care nu se folosesc podoabe şi decoruri încărcate şi cu multe ornamente ca în cazul religiei catolice.  Mobilierul este ţărănesc, solid, din lemn masiv, paturile foarte înalte. Decorului de interior tradiţional i s-au adăugat în timp obiecte, decoraţiuni şi accesorii de provenienţă locală, cum sunt lăzile de zestre transilvănene, covoare lucrate manual, obiecte din ceramică sau lemn.

Satul săsesc

Specifică satului săsesc este şi existenţa bisericii care, în trecut,  avea nu numai  rolul religios-cultural, ci şi de protecţie a localnicilor. Aceste biserici prezintă fortificaţii, ziduri  şi porţi foarte groase şi înalte precum şi turnuri de observaţie, putând adăposti la interior întreaga comunitate atunci când apăreau primejdii. Este de remarcat că în urma unor programe ample, multe dintre aceste biserici fortificate din Transilvania au fost refăcute, adăugându-li-se şi facilităţi speciale pentru turism.

O altă atracţie oferită de satul săsesc este reprezentată de tradiţii. Acestea includ ţesături artizanale de tip rustic, obiecte din fier şi ceramică realizate manual, precum şi diferite sărbători. De exemplu, în Mălâncrav se creează covoare din lână şi din bumbac. Tot aici se fac sucuri, compoturi şi dulceţuri ecologice. Renumită este și Sărbătoarea Mărului organizată anual în luna octombrie.

Casa din Valea Zalanului

La 70 de km de Sfântu Gheorghe, în satul Valea Zalanului, se află „colţul de rai“ unde moştenitorul coroanei britanice petrece câteva zile în fiecare an, în restul timpului casele prinţului fiind deschise publicului. Incluse în topul „paradisurilor private“ de către revista Vanity Fair, casele de oaspeţi ale prinţului Charles sunt o atracţie pentru mulţi turişti străini care parcurg sute de kilometri pentru a petrece o noapte regală în România.

Ca să ajungi în Valea Zalanului, satul de la „capăt de asfalt“, unde cei doar 120 de locuitori îşi duc viaţa simplu, în case mici, pictate în albastru şi păstrate din generaţie în generaţie, trebuie să treci prin „ţinutul pădurilor“.

În 1694, familia Kalnoky construia în Valea Zalanului prima glăjerie (fabrică de sticlă) din Transilvania.

Prinţul Charles a cumpărat trei case în acest colţ de rai, pe care le-a renovat tradiţional, astfel încât să fie păstrată autenticitatea locului. Deşi mobilierul îţi d[ impresia că e vechi de sute de ani, nu lipseşte confortul: parchet încălzit, câte o sobă în fiecare cameră şi o baie elegantă. În plus, interioarele îmbină o colecţie de obiecte tradiţionale, de la sticle realizate în glăjeria contelui Kalnoky, cu piese de mobilier restaurate şi tablouri alese de Alteţa Sa.

În camera cu numărul doi îşi petrece nopţile prinţul Charles atunci când vine în Valea Zalanului. 118 euro pentru 2 persoane costă o noapte în camera regală, unde se află imagini înainte şi după restaurare, dar şi cărţi pe care le citeşte prinţul, pălării de-ale sale precum şi un portret cu Regina Angliei.

Dezvoltarea  rurală prin conservarea patrimoniului cultural. Fenomenul Viscri
Caroline Fernolend,  director executiv Mihai Eminescu Trust,   www.mihaieminescutrust.ro

 „Noi nu stăm în calea progresului, dar dorim ca aceste comunităţi să–şi păstreze neapărat autenticitatea. Nu pricep de ce oamenii îşi vopsesc casa în culori precum oranj şi roz pentru a arăta ca sunt liberi. La Viscri oamenii au înţeles că pot trăi mai bine dacă păstrează şi pun în valoare patrimoniul construit şi natural. Noi, cei de la Mihai Eminescu Trust, credem în potențialul comunităților locale și le susținem prin efortul constant de a le reînsufleți.“

Caroline Fernolend coordonează un program de dezvoltare rurală prin conservarea patrimoniului cultural în 49 de sate şi şase oraşe din Ardeal, scopul fiind redarea satului tradiţional, aşa cum a fost moştenit, în primul rând casele, dar şi meşteşugurile, toate tradiţiile şi viaţa de la sat. Iar toate acestea puse într-un context nou, turistic.

A copilărit în Viscri şi a rămas ataşată de loc, de biserica fortificată ca o cetate, de casele şi tradiţiile săseşti datând încă din secolul XVII, iar de aici dorinţa de a reface satul cu toate aceste frumoase tradiţii care au dispărut odată cu plecarea completă a saşilor după ’90.

Mihai Eminescu Trust (MET) a fost fondată la Londra în anul 1987, scopul inițial fiind de sprijinire a intelectualilor români de a fi în contact cu universităţi şi personalități din vestul Europei. O primă intervenţie a MET a fost determinată de planul de sistematizare al lui Ceauşescu şi de pericolul ca mii de sate cu valoare istorică să dispară. În acest context, fundaţia a fost sprijinită de Alteţa Sa Regală, Prinţul de Wales care, pe 27 Aprile 1989, a ținut un discurs despre situaţia satelor din România cu ocazia expoziției Build A Better Britain, organizată la Londra de Civic Society.

După 1990, fundaţia s-a dedicat protejării patrimoniului istoric transilvănean. În anul 2000 a fost fondată filiala românească a MET, patronată de ASR Prințul de Wales, care a coordonat proiectele de conservare a patrimoniului şi revitalizare a satelor din Transilvania.

Primele proiecte implementate de MET au fost inițiate ca urmare a unor nevoi de a sensibiliza şi responsabiliza oamenii în privința păstrării patrimoniului construit şi a celui natural. Au fost proiecte mici care ulterior, prin consecvenţa şi implicarea oamenilor, s-au dezvoltat în proiecte mult mai ample.

În concepţia fundaţiei, satul ajunge să fie trainic după ce sunt încurajate și dezvoltate în mod integrat trei tipuri de acțiuni: restaurarea patrimoniului cultural (clădiri, peisaj, meșteșuguri și practici agricole tradiționale); dezvoltarea capacității antreprenoriale locale, prin sprijinirea micilor întreprinderi rurale, calificarea profesională a localnicilor, crearea de locuri de muncă; dezvoltarea turismului cultural durabil, prin promovarea patrimoniului rural, trasee pentru drumeții, case de oaspeți tradiționale, produse ecologice și experiența unică a vieții de la țară.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


  

 

 


 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

Comentarii

  • Busu

    13 noiembrie 2017 17:16

    Ce sat traditional cu veceu in curte si case de chirpici fara baie si utilitati cu drumuri nepietruite unde inoti pana la gat in praf si noroi, asta numesc ei sat traditional.

    raspunde comentariului

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design