În decembrie `89, țara noastră a fost singura, dintre celelalte state din Europa Centrală și de Est, care a plătit cu sânge eliberarea de comunism.
Cu toate că prețul a fost uriaș, din păcate, din multe puncte de vedere nu suntem capabili să apreciem sacrificiul eroilor noștri pentru a fi liberi.
„Memorialul Renașterii”, care ar fi trebuit să reprezinte un monument dedicat martirilor și Revoluției, este de o urâțenie grosolană. Nu transmite absolut nimic, căpătând tot felul de porecle care stârnesc amuzamentul bucureștenilor sau vizitatorilor Capitalei.
„Cartoful tras în țeapă” este cea mai cunoscută poreclă dată „Memorialului Renașterii”. Cum hazul de necaz este specialitatea casei, a fost găsită o interpretare mult mai apropiată de adevăr.
Monumentul în sine reprezintă, de fapt, țeapa pe care și-a luat-o poporul român, după decembrie 1989, din partea clasei politice.
Mi se pare un semnal de alarmă de tras faptul că la 30 de ani de la Revoluție acea hidoșenie rămâne în picioare. Asta în ciuda unor numeroase acțiuni civice și a exprimării opiniilor indignate în spațiul public.
