Scriitoarea catalană Care Santos vine la București: Cel mai frumos loc din lume e chiar aici

de Maria Capelos , 05 martie 2017 - stire actualizata la ora 13:09, 05 martie 2017
Foto: Facebook Care Santos

Luni, 6 martie, la ora 19.00, Editura Humanitas Fiction ne dă întâlnire cu scriitoarea catalană Care Santos, al cărei roman, “Cel mai frumos loc din lume e chiar aici”, a apărut recent în România.

"Cel mai frumos loc din lume este chiar aici" a fost scris împreună cu Francesc Miralles și a apărut în colecţia "Raftul Denisei" la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Corneliei Rădulescu. Alături de Care Santos, vor vorbi Tania Radu, Marina Constantinescu şi Simona Kessler. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. 

Seara se va încheia cu o sesiune de autografe şi de o degustare de ciocolată. Nu este primul roman tradus în limba română al acestei în ascensiune scriitoare catalane, dar este primul scris la patru mâini, împreună cu Frances Miralles, un nume de referință pentru literatura motivațională și autor a numeroase bestselleruri.

Iris e distrusă când părinţii ei mor într-un accident. Într-o zi întunecată şi rece, când se plimbă prin cartier pentru a evita să se întoarcă singură acasă, trăieşte tentaţia de a se sinucide aruncându-se de pe un pod. Dar lucrurile nu se întâmplă astfel şi pare că pentru Iris există un alt plan divin: din momentul în care îi iese în cale o cafenea cu nume straniu – Cel mai frumos loc din lume e chiar aici – şi întâlneşte un magician care-i dăruieşte un ceas străvechi, oprit pentru totdeauna la ora 12, va trece printr-o serie de schimbări radicale. Pe măsură ce lunile trec, Iris va afla răspunsul la toate întrebările cu adevărat importante.

"După Rabindranath Tagore fericirea nu înseamnă să faci tot ceea ce ai vrea, ci să doreşti tot ceea ce faci.", spune Care Santos, iar romanul vă va convinge cu siguranță de acest lucru.

 

Comentarii

  • Mandpv

    06 martie 2017 9:33

    Sa va mai *** odata in gura pe voi astia de la RL!!!

    raspunde comentariului
    • Ai o erecție prelungită, prostovan pooIeștean ? HAHAHAHAHA ! ...mitic spurcat, tuciuriu balkanik...

      06 martie 2017 12:32

      .

      raspunde comentariului
      • https://www.youtube.com/watch?v=vbZ0TxCaWD4

        06 martie 2017 12:59

        ...aaaaaaa, am uitat să-ți spun, regățene nemernic, fizionomia și coloarea Carei Santos seamănă PERFECT cu a unei foste colege de serviciu, o olteancă din Craiova. Dacă nu pentru înrudirea lingvistică, măcar pentru asta genetică ar trebui să te simți mai apropiat de frații voștri catalani. Mîrlan șovin și prost ! ...pentru că și eu mă simt mai apropiat de dansatorii din Ansamblul Național Maghiar de la Budapesta, din clipul din titlu, pentru că dansatorul ungur de la momentul 5_02, cel cu oghiele roșii, seamănă perfect la fizionomie și la coloare cu vărul meu dintr-un sat exclusiv românesc de lângă Alba-Iulia, iar cel de la momentul 6_32, și cel care dansează imediat după el, și cântăreața, Erika Demeter, seamănă și ei perfect cu săteni ROMÂNI ARDELENI din același sat. Acestea fiind zise, acum, să ți-o dăm LA MUlE toți ardelenii, români și unguri deopotrivă, spurcăciune măslinie balkanikă ! HAHAHAHAHA !

        raspunde comentariului
  • Mandpv

    06 martie 2017 9:32
  • Mandpv

    05 martie 2017 19:24

    Pai sa fie sa va *** in gura pe voi astia de la RL!!!

    raspunde comentariului
    • "ADN-ul mitocondrial al românilor din Transilvania este mai apropiat de cel al austriecilor decât de cel al muntenilor și moldovenilor."

      14 martie 2017 4:15

      Studiul realizat de un grup de cercetători români și publicat săptămâna aceasta într-o revistă științifică internațională relevă faptul că din punctul de vedere al ADN-ului mitocondrial, "Transilvania este mai apropiată de populațiile din Europa Centrală, decât de populația din Valahia, Dobrogea și Moldova care este mai apropiată de Balcani". "Aflată la o răscruce de drumuri importantă între Asia și Europa, România a cunoscut episoade de migrație și invazie continuă. Rutele precise ar fi putut să fie modelate de topologia teritoriului și au avut diverse efecte asupra structurii genetice a ADN-ului mitocondrial _mtDNA_, în principatele istorice componente" ale Rrromînikăi de azi, se arată într-un studiu publicat, pe 7 martie, de mai mulți cercetători români în revista BMC Genetics. Cercetărorii au studiat ADN-ul mitocondrial a 714 români din toate provinciile istorice - Valahia, Dobrogea, Moldova și Transilvania. Studiul a relevat "o distribuție omogenă a majorității haplogrupurilor între provinciile românești și o asociere clară cu populațiile europene." De asemenea, cercetătorii au găsit "similitudini genetice ale populațiilor din Valahia, Moldova și Dobrogea cu ale populațiilor din Balcani, în timp ce populația Transilvaniei a fost strâns legată de grupurile din Europa Centrală". Cercetătorii susțin că aceste descoperiri "ar putea fi explicate prin topologia teritoriului românesc, unde Arcul Carpatic a jucat un rol important în modelele de migrare. Semnale de linii materne din Asia au fost observate în toate provinciile istorice românești, indicând fluxul de gene de-a lungul rutelor de migrație prin Asia de Est și Europa". ____1. Analiza apropierii populațiilor din cele patru provincii românești de 19 populații vecine din punctul de vedere al ADN-ului. Transilvănenii, mai apropiați de austrieci ! - Mai mult, pe baza scalării multidimensionale a 41 de populații vecine s-a descoperit că din punctul de vedere al ADN-ului mitocondrial "Transilvania este mai apropiată de populațiile din Europa Centrală, decât de populația din celelalte provincii românești, care este mai apropiată de populațiile din Balcani". Cercetătorii au realizat un grafic în care este prezentată distanța genetică din punct de vedere al ADN-ului mitocondrial între populația provinciilor românești și 19 populații vecine. Schema arată că transilvănenii sunt mai apropiați de austrieci, germani și cehi, în timp ce românii din celelalte provincii sunt mai apropiați de ucraineni, polonezi și ruși. ____2, În articol se face un scurt istoric al evoluției populației din zona României din paleolitic și până la unirea din 1918. "Ca segment al bazinului Dunării, acest teritoriu a fost o răscruce de drumuri majore între Asia și Europa de Sud-Est, Centrală și de Nord, și una dintre rutele directe spre est care făceau legătura cu stepa Nord Pontică ... Circulația populației în timpul Epocilor Neolitice și ale Bronzului a modelat variația genetică a populației românești de azi, mai ales în timpul neoliticului mijlociu. În timpul epocii fierului, pe teritoriul definit de bazinul Dunării și Arcul Carpatic, descoperirile arheologice și izvoarele istorice au relevat prezența unor populații indo-europene apropiate de traci, care au sosit probabil în al doilea mileniu î.Hr., în Transilvania aceștia fiind daci, respectiv geți în Valahia, Dobrogea și Basarabia", se arată în studiu. O altă etapă importantă a fost cucerirea parțială a Daciei de către romani _secolele I-II era noastră_, cu excepția regiunilor actuale ale Moldovei, nord-estul Transilvaniei și estul Munteniei. "Începând cu secolul al VI-lea, slavii au pătruns masiv pe teritoriul actual al României și au fost în cele din urmă asimilați de populația daco-romană și geto-romană, proto-română și română până la sfârșitul secolului al XII-lea când la Dunăre au devenit dominanți cumanii. Teritoriul actual al României a stat separat în tot Evul Mediu în trei structuri politice diferite Valahia, Moldova și Transilvania. Dobrogea a fost, în cea mai mare parte a istoriei sale medievale, sub dominația otomană. Statele medievale au evoluat separat o peroadă de peste 1000 de ani, sub diferite influențe politice și religioase. ____3, Românii între Europa și Asia Cercetătorii au clasificat marea majoritate a indivizilor din cele patru populații românești în nouă haplogrupuri mitocondriale Eurasiatice _H, U, K, T, J, HV, V, W, și X_. Populațiile românești au fost expuse de asemenea, unor haplogrupuri asiatice _A, C, D, I, M și N_ și unui haplogroup african - L. Haplogrupurile asiatice A, C, D, și I au fost detactate în eșantionul românesc, cu o frecvență globală de 2,24 la sută, în concordanță cu frecvența în alte populații europene. În Transilvania halogrupurile asiatice M și N au avut o frecvență mică, spre deosebire de Valahia, Dobrogea și Moldova. Frecvența haplogroupului H _40,98 la sută_ la români - cel mai frecvent haplogroup în Europa - a fost în concordanță cu frecvența observată în majoritatea populațiilor europene. Halogrupul H a variat de la o frecvență relativ ridicată în Transilvania, la o frecvență mai mică în Dobrogea. De asemenea, subhaplogrupul U5, cel mai vechi din Europa, a avut o frecvență mărită în toate cele patru provincii. Explicațiile cercetătorilor Relu Cocoș, cercetător doctor în cadrul catedrei de Genetică de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, a explicat că ideea lucrării a pornit de la analiza unor articole științifice, unele dintre ele publicate în reviste de prestigiu, în care se arăta că la populația României există o mare frecvență de haplogrupuri de origine asiatică. Un haplogrup este un set de mutații punctiforme, de variații în secvența ADN-ului, care apar în zeci de mii de ani. "Având în vedere că pentru realizarea acelor studii s-a folosit un număr mic de persoane, acum am încercat să vedem care este rezultatul atunci când folosim un eșantion reprezentativ", a explicat cercetătorul. Astfel, studiul a relevat "o distribuție omogenă a majorității haplogrupurilor între provinciile românești și o asociere clară cu populațiile europene." Astfel, cel mai frecvent haplogroup în Europa, haplogrupul H, este la români în concordanță cu frecvența observată în majoritatea populațiilor europene. În ceea ce privește similitudinile genetice ale populațiilor din Transilvania cu cele din Europa Centrală, respectiv ale românilor din Valahia, Dobrogea și Moldova cu populațiile din Balcani, Cocoș arată "Este foarte important de reținut că am studiat ADN-ul mitocondrial care se transmite pe linie maternă și nu afectează morfologia corpului uman și nici inteligența sau comportamentul, decât în cazul anumitor patologii asociate cu mutațiile în ADN-ul mitocondrial. Studiul arată în principal cum a avut loc migrația populației în zonă, mai ales că ADN-ul mitocondrial s-a schimbat puțin din Neolitic încoace". În ceea ce privește apariția pe grafic a transilvănenilor mai aproape de austrieci și germani, decât de moldoveni și munteni, cercetătorul a susținut "Într-adevăr pe grafic așa apare, dar analiza nu este atât de fină încât să putem trage concluzia că ar exista afinități mai mari sau mai mici la nivel de popoare, putem afirma acest lucru doar la nivel de grupuri mari de populații". Cercetătorul a subliniat astfel că dispunerea transilvănenilor pe grafic, mai aproape de austrieci, germani, respectiv a moldovenilor și muntenilor mai aproape de ruși, ucraineni, nu se dorește a fi o concluzie a studiului. "S-a făcut un calcul statistic, care însă nu este îndeajuns de precis ca să ne ducă la o astfel de concluzie. Studiul se rezumă doar la a spune că din punct de vedere al ADN-ului mitocondrial transilvănenii au afinități genetice cu grupul de populații din Europa Centrală, în timp ce românii din Valahia, Dobrogea și Moldova au afinități genetice cu grupurile de populații din Balcani." Cercetarea interdisciplinară a fost semnată de Relu Cocoș _cercetător doctor în cadrul catedrei de Genetică de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București_, Sorina Schipor _Institutul Național de Endocrinologie C.I. Parhon_, Montserrat Hervella _Departamentul de Genetică, Antropologie fizică și Fiziologie animală, Universitatea din Țara Bascilor_, Petru Cianga _Departamentul de Imunologie, Grigore T. Popa Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași_, Roxana Popescu _Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara_, Claudia Bănescu _Departamentul de Genetica Medicala, Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș_, Mihai Constantinescu _ Institutul de Antropologie "I. Francisc Rainer", Academia Română_, Alina Martinescu _Departamentul de Genetica Medicală, Universitatea Ovidius, Facultatea de Medicină din Constanța_ și Florina Raicu _asistent universitar doctor în cadrul Catedrei de Genetică Medicală Universității "Carol Davila" de Medicina și Farmacie_. Lucrarea a fost finanțată cu două granturi acordate de Autoritatea Națională pentru Cercetare științifică din România și de Ministerul spaniol al Științei și Inovării. Articolul publicat pe 7 martie poate fi consultat pe site-ul revistei "BMC Genetics."

      raspunde comentariului
  • https://www.youtube.com/watch?v=d3lC951cx7c

    05 martie 2017 15:30

    Asta încă n-a aflat că miticii sunt cei mai mari dușmani din Europa ai limbii ei catalane și ai Catalunyei independente... Din șovinism balkanik, și de frica că și Transilvania va face la fel ca și Catalunya, și se va desprinde de regățenii spurcați - puturoși, mincinoși, hoți și asimiliști ca și castilienii. Uite-l, mai jos, pă pooIeșteanu' tuciuriu "Mandpv", deja a sărit să croncăne pe-aici, cu ciocu' lui lătrător regățenesk, un șovinism caracteristic miticesk... HAHAHAHA ! TRANSYLVANIA IS NOT RRROMÎNIA, bre !

    raspunde comentariului
  • Mandpv

    05 martie 2017 13:38

    Bai astia, separatistii de la Romania Libera,de ce nu mentionati ca este o scriitoare SPANIOLA? Unde ati auzit voi de vreo tara ce se numeste Catalunya? E ca si cum la Madrid s-ar face o lansare de carte a unui autor roman nascut prin Ardeal si s -ar anunta ca scriitorului transilvanean richiplici i s -a tradus o carte din limba transilvaneana in spaniola.

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.