Campionul e Harry Potter

de Adrian Bucurescu , 10 iunie 2006
Timp de cateva zile, la inceputul acestei luni, la Targoviste s-au desfasurat Zilele Stiintifice cu titlul "Spatii imaginare si cautarea identitatii in literatura pentru copii si tineret. De la local la universal", organizate de Departamentul de Litere al Facultatii de Stiinte Umaniste a Universitatii "Valahia", in parteneriat cu alte institutii de invatamant superior si cercetare din tara si din strainatate, sub egida Agentiei Universitaare a Francofoniei (AUF). Au participat cercetatori din Europa, Canada, Africa si Asia.


La ce e buna francofonia

Colocviul, comunicarile, dezbaterile si toate celelalte manifestari s-au desfasurat in cadrul Anului Francofoniei. Din partea AUF au participat dnii Marc Cheymol si Jean Foucault, precum si dna Liliane Ramarosoa.
L-am intrebat pe Jean Foucault, coordonatorul Retelei Literatura pentru Copii, din cadrul AUF, daca este familiarizat cu literatura romana. "Am putine informatii despre literatura romana pentru copii. Coordonez o retea si ma intereseaza literatura pentru copii din toate tarile. Doresc ca echipa noastra romaneasca, din cadrul AUF, sa ma ajute sa descopar literatura din tara dvs. Menirea acestei retele e de a incuraja cercetarile din diferite tari sa vorbeasca despre literatura lor, dar in limba franceza"
Am aflat ca ai nostri au relatii foarte stranse cu francofonia. Dupa cum ne-a informat prof. univ. Ion Cucui, rectorul Universitatii "Valahia", prof. univ. Maria Niculescu, de la aceeasi Universitate, a fost numita acum cateva zile ambasadorul Francofoniei la Uniunea Europeana. "Ambasador mondial", subliniaza rectorul cu mandrie.
Pe de alta parte, dna Liliane Ramarosoa, din Martinica, director al Biroului Regional al Europei Centrale si Rasaritene, a urmat studiile universitare in Romania.

Mondializarea
literaturii pentru copii

In opinia lui Marc Cheymol, administrator delegat al Programului Limba Franceza - Francofonie si Dinamica Limbii, lucrurile privind literatura pentru copii stau asa: "Important pentru institutie e dialogul cultural. Cand spunem literatura pentru copii, nu vorbim doar de carti, ci si de benzi desenate, de televiziune, de filme si de creatiile povestite oral in familii. Toate aceste productii literare permit copilului sa-si castige propria cultura, care e un amestec din cultura sa nationala, spre exemplu traditiile romanesti, si cultura internationala, care se dezvolta din ce in ce mai mult si care se mondializeaza. Fenomenul cel mai recent in acest sens, al literaturii pentru copii, este succesul lui Harry Potter".
Cu privire la ultima idee, Mariana Net, de la Institutul de Lingvistica din Bucuresti, a tinut comunicarea "Teritorii ale imaginarului si conceptia temporala in ciclul "Harry Potter". Vazand-o si pe micuta Ina Fluieraru, de 7 ani, care s-a nimerit la un moment dat printre somitatile universitare, gratie costumului sau national, am intrebat-o ce carti prefera. Ii plac "Peter Pan" si "Fetita cu chibrituri", ultima cu oarecare rezerve, "fiindca nu-mi plac saracii". Are o colectie de CD-uri si asculta casete cu povesti, printre care "Alba ca Zapada" si "Frumoasa din padurea adormita". Cum se vede, toate preferintele micutei se indreapta, deocamdata, spre literatura universala.

Dificultatile varstei fragede

Roxana-Magdalena Barlea, de la Departamentul de Limbi Romanice si Comunicare al Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti, a raspuns la o intrebare mai aparte: "Calatoriile lui Guliver" si "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" sunt carti pentru copii?" "La o prima lectura, pot fi pentru copii, numai ca exista mai multe niveluri pentru lectura. Fiecare opera se percepe in functie de tot bagajul cu care vine. Intai, nu sunt citite de copii direct. E bine sa fie citite (spuse) de mama, cand copilul are o varsta frageda, ca sa se formeze de mic. Copiii carora nu le-au spus parintii povesti pot avea probleme, tulburari psihice serioase, cand devin adulti".
Tatal Roxanei, prof. univ. Petre Gheorghe Barlea, de la Facultatea de Stiinte Umaniste a Universitatii "Valahia", implicat profund in Zilele Stiintifice de la Targoviste, nu crede, in principiu, in literatura special creata pentru copii: "Literatura e una singura. O carte buna poate oferi ceva fiecarei categorii de varsta. Pe de alta parte, este adevarat ca pentru cei foarte mici trebuie create carti speciale, care sa se adapteze puterii de intelegere si sensibilitatii copiilor. E laudabil faptul ca multe edituri romanesti de prestigiu si-au creat cate o sectie pentru copii, dupa modelul marilor edituri din strainatate si e interesant ca se selecteaza in colectiile pentru copii si tineret carti de literatura romana si universala care nu intrau in categoria pentru "cei mici". Se intampla insa si invers, din ce in ce mai mult".

Internetul este o prelungire a bibliotecii

Victor Petrescu, directorul Bibliotecii Judetene Dambovita, este destul de optimist: "Bibliotecile sunt din ce in ce mai vizionate, mai ales de catre copii si tineri. Un motiv este ca s-au scumpit foarte mult cartile, si multi cititori prefera sa le imprumute sau sa le citeasca la biblioteca. Biblioteca viitorului e a informatiei si a comunicarii. Internetul e o prelungire a bibliotecii, caci tot biblioteca i-a dat banca de date. Biblioteca si-a sporit fantastic puterea si cred ca e cea mai functionala institutie culturala".
Daca participantii la Zilele Stiintifice par a se fi impacat cu Internetul, librarii cu care am discutat, la Targoviste si la Bucuresti, nu-l accepta. "Internetul a stricat toti copiii, inca de foarte mici" este refrenul celor implicati in vanzarea de carte. Tot din spusele lor s-ar putea intelege ca se vinde mai mult bibliografie din manualele scolare, pe care elevii sunt obligati s-o parcurga. "Dar si pe aceasta multi o copiaza rezumativ tot de pe Internet", se mai plang librarii.

Ce spun copiii

Raspunsurile copiilor le-am cules de la Targoviste, unde i-am intalnit vizitand Muzeul Scriitorilor Damboviteni si Curtea Domneasca, apoi de la Bucuresti, si, in fine, din comuna Mihai Bravu, judetul Giurgiu, unde s-a mai intamplat sa ajungem recent.
Pe primul loc, in topul preferintelor, este de departe Harry Potter. Din literatura romana pentru copii sunt citite carti cunoscute si de actualii adulti, cum ar fi povesti de Ion Creanga si Petre Ispirescu, "La Medeleni", "Dumbrava minunata", "Ciresarii", "Cartea cu jucarii", "Toate panzele sus", iar din cele straine, tot dintre cele mai cunoscute: "Calatoriile lui Guliver", "Alice in Tara Minunilor", basme sau povestiri de Charles Perrault, fratii Grimm, Selma Legerlof, Mark Twain, Fenimore Cooper, Karl May, Jules Verne s.a.
Copiii chestionati sustin ca ei citesc destul de des. Asta nu i-a impiedicat pe cei din Targoviste sa se distreze copios la expozitia de caricaturi cu tema "Copiii si cartile", a lui Leonte Nastase, de unde reiesea ca nu prea citesc.
Cu siguranta, copiii sunt sinceri, si, macar din cand in cand, tot mai citesc. Toti cei intrebati au stiut sa numeasca autori si carti pentru copii. Adultii se cam sperie degeaba. Probabil copiii stiu ce fac. Si-apoi ei se pregatesc pentru o lume complet diferita, a unui viitor ce se anunta foarte dinamic.

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design