Statiunea Vidra, una din cele mai frumoase statiuni montane din Romania, a fost lasata in paragina. Situata la 25 de kilometri de Voineasa, in inima Muntilor Lotrului, la o inaltime de 1370 de metri, cu aer deosebit de ozonat, era destinatia preferata a sportivilor si a turistilor iubitori de munte. Astazi, peisajul este dezolant. Pe langa faptul ca in ultimul an padurile de conifere ce acopereau muntii din imprejurimi au fost doborate, lasand versantii golasi si hotelurile ce inca mai functionau acum trei-patru ani au fost parasite.
Un trecut trist
Declinul a inceput dupa 1990, cand investitiile incepute la un hotel de 400 de locuri si la sala de sport au fost oprite si incet, incet au fost devalizate. Astazi, din ceea ce a mai ramas, trei hoteluri care apartin structurii judetene a Cartelului Alfa sunt inchise. In functiune mai sunt doar cinci vile care se afla sub coordonarea financiara a Sind Romania. Capacitatea acestora este de 20 de locuri. Statiunea beneficiaza de o partie de schi si de un telescaun. Iarna trecuta doar turistii fideli si cei nostalgici au mai schiat aici, cu toate ca se zvonise ca va fi omologata oficial. Intrucat ea prezinta o complexitate medie nu este accesibila incepatorilor. La Vidra, zapada se mentine in jur de sase luni pe an.
Frumusetea locului a depasit meleagurile noastre, facand ca la „poarta” autoritatilor valcene sa bata mai multi investitori straini, printre ei aflandu-se si parintii Laurei Pausini, celebra cantareata italiana, care ar dori sa investeasca in aceasta statiune.
Trasee de vacanta
De la Vidra, daca urmam soseaua de contur a lacului de acumulare cu acelasi nume spre nord-vest se ajunge dupa 4 km la barajul Vidra. Acesta este singura constructie hidrografica de acest gen formata din anrocamente si nu din beton. In vecinatatea sa, pe malul opus, debuseaza apele aduse printr-o galerie din reteaua de captari nord, sub forma unei cascade albe, inspumate, vizibila cand nivelul lacului este mai scazut. De aici se incepe coborarea in serpentine, catre partea din aval a barajului. Urmeaza o ramificatie a soselei, urmand-o pe drumul din stanga, spre vest. In dreapta, drumul betonat duce la fosta cariera „Chioara”, de unde au fost extrase blocurile de piatra pentru baraj. Privind imensul gol creat in munte cu ajutorul dinamitei si al excavatoarelor uriase, precum si drumul pe care au fost transportate anrocamentele, avem imaginea fortei omului. De pe aceste serpentine, privind spre baraj dinspre aval, se pot aprecia dimensiunile sale, comparabile cu ale unui munte.
Localnicii povestesc ca in aceasta zona se afla o mina de aur, tinuta in mare secret, care a fost exploatata de catre nazisti in cel de-al II-lea razboi mondial. Ei lucrau cu prizonieri. Cand au aflat ca Germania a fost infranta ei au bagat toata documentatia si prizonierii in mina si au dinamitat-o; de atunci nimeni nu a mai stiut unde se afla deoarece pietrele cazute de pe peretii abrupti ai versantilor au acoperit o mare parte din zona.
