Tinerii români sunt foarte atenţi la sursele de stres de la locul de muncă, nu sunt ataşaţi de companiile unde lucrează, apreciază echilibrul între muncă şi viaţa personală. Pentru aceştia presiunea de a lucra multe ore pe zi şi sănătatea reprezintă „frecvent” sau „aproape întotdeauna” o problemă sau o preocupare pentru ei. Acestea sunt concluziile unui studiu internaţional realizat firma de cercetare GfK.
Studiul a arătat că la noi impactul locului de muncă asupra sănătăţii îi preocupă mai mult pe tinerii de 18-29 de ani (48%) decât pe cei cu vârsta peste 50 de ani (31%). Pe de altă parte nivelul de stres este resimţit similar de cele două categorii de angajaţi. În acelaşi timp, echilibrul între muncă şi viaţa personală este mai frecvent o problemă percepută de angajaţii în vârstă: 57% dintre cei care au peste 50 de ani au dificultăţi la acest capitol, faţă de 46% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 29 de ani.
De asemenea, tinerii români nu sunt ataşaţi de companiile unde lucrează. Ţara noastră este clasată pe locul 17 în ierarhia de 29 de ţări analizată de GfK, cu un nivel al angajamentului de doar 12% faţă de organizaţiile pentru care lucrează.
„În vremuri dificile, angajaţi motivaţi şi uniţi sunt o necesitate, nu un lux. Angajaţii motivaţi îşi doresc ca angajatorul lor să aibă succes, vor să lucreze la el în continuare şi să dea 100% pentru el. Dar trebuie să ţinem minte că atitudinile faţă de muncă şi realitatea de zi cu zi la job au fost diferite pentru fiecare generaţie. Nu mai există aşteptări şi nu se mai oferă locuri de muncă pe viaţă. Mulţi tineri caută ceea ce percep ca fiind o carieră care înseamnă ceva – şi cred că au dreptul să obţină acest lucru – şi vor lucra în joburi de scurtă durată, timp în care vor căuta alte locuri în care să îşi îndeplinească ambiţiile,” a spus Sukhi Ghataore, Director la GfK NOP, UK.
Presiunea la locul de muncă îşi spune cuvântul
În multe ţări presiunile de la job îşi spun cuvântul cu privire la starea de bine a tinerei generaţii de angajaţi. Două cincimi (40%) din tinerii din cele 29 de ţări analizate sunt frecvent stresaţi la muncă – mai mulţi decât în orice altă grupă de vârstă. Mai mult, aproape o treime (31%) se simt presaţi să lucreze multe ore pe zi. O treime dintre tinerii angajaţi (34%) sunt preocupaţi de faptul că nu au suficiente resurse pentru a putea munci eficient, faţă de 22% dintre angajaţii cu vârsta peste 60 de ani.
Rezultatul este că pentru aproape 40% dintre tineri echilibrul între muncă şi viaţa personală reprezintă o problemă – din nou cel mai ridicat procent dintre toate grupele de vârstă – în timp ce o treime (32%) simt că presiunea la locul de muncă şi stresul le afectează frecvent sănătatea – mai mulţi cu 5 puncte procentuale decât angajaţii cu vârsta între 50 si 59 de ani şi cu 10 puncte procentuale faţă de cei cu vârsta peste 60 de ani.
„În SUA vedem două direcţii corelate.” spune Tom Hartley, Vicepreşedinte la GfK Custom Research North America, SUA, „Noua generaţie de angajaţi valorizează mai mult munca despre care ei cred că este importantă pentru societate, precum şi folosirea propriilor talente la locul de muncă. Companiile americane învaţă că este crucial pentru ele ca angajaţii tineri să înţeleagă şi să creadă în valoarea pe care o are misiunea companiei, şi ca ele să creeze pentru angajaţi oportuntăţi de a creşte şi de a contribui la construirea unor lucruri importante.”
Nivelul de angajament faţă de organizaţie
Analizând cele două grupe de vârstă aflate la extreme, doar 21% dintre cei cu vârsta între 18 şi 29 de ani au un nivel foarte ridicat de angajament faţă de organizaţie, faţă de 31% în rândul celor care au peste 60 de ani. Această distanţă de 10 puncte procentuale între tinerii – care, la nivel global, sunt de obicei executanţi – şi cei care de multe ori se află în poziţii superioare (seniori/ management) poate crea probleme reale pentru companiile din lume, pentru că există riscul diviziunilor la locul de muncă şi al resentimentului între generaţii şi poate îngreuna eforturile de a recruta, reţine şi motiva un flux adecvat de tineri talentaţi.
Analiza la nivel naţional arată că unele ţări se confruntă cu probleme mult mai mari din punct de vedere a angajamentului tinerilor aflaţi în câmpul muncii. In Macedonia (36%), Franţa (32%) şi Turcia (32%), aproape o treime dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 29 de ani au un nivel ridicat de angajament faţă de organizaţia la care lucrează, ceea ce înseamnă stabilitate şi productivitate pentru companii. Pe de altă parte, în cealaltă extremă a clasamentului, Ungaria şi Cehia (6% fiecare) şi Serbia şi Portugalia (7% fiecare) se confruntă cu o situaţie cu totul diferită. Retenţia tinerilor talentaţi poate deveni problematică în aceste ţări, pe măsură ce economiile lor vor începe din nou să crească.