» Singura optiune pentru controlul inflatiei e majorarea dobanzii de politica monetara.
» Banii romanilor care lucreaza in strainatate au intarit moneda nationala.
» Leul e mai degraba influentat de ceea ce se intampla in pietele internationale.
Incetinirea cresterii economice alunga perspectivele unei aterizari fortate, dar leul are o tendinta de slabire, iar povara mentinerii in echilibru a economiei va apasa pe umerii bancii centrale in 2008, a declarat ieri analistul Lars Christensen de la Danske Bank.
"Banca centrala va trebui, probabil, sa preia povara mentinerii stabilitatii economiei si asta este o situatie dezagreabila. Dar, cu un leu a carui tendinta e de devalorizare, cu inflamarea preturilor si temperarea cresterii economice, singura optiune este majorarea dobanzii de politica monetara", avertizeaza Christensen. Considerat de guvernatorul Mugur Isarescu analistul strain cu cea mai mare influenta in acest moment asupra investitorilor straini care joaca pe leu, Christensen a declarat intr-un interviu acordat "Romaniei libere" ca, in ciuda unei evolutii bune a economiei in trimestrul al treilea, presiunile inflationiste interne, dezechibrul balantei comerciale externe si prelungirea turbulentelor din pietele internationale sunt o combinatie periculoasa pentru economia romaneasca.
El avertizeaza ca leul este inca supraevaluat si transferurile de bani ale romanilor care lucreaza in strainatate au contribuit masiv la acest lucru.
"Daca privesti in perspectiva si compari simultan monedelor din regiune, dupa 2005, cand Romania a liberalizat contul de capital, deci a deschis piata financiara investitorilor straini, cotatia leului este supraevaluata cu 30-40%. Este evident ca leul este puternic sustinut de transferurile de bani ale romanilor care lucreaza in strainatate. Acestea au jucat un rol importat in termenii fluxurilor de bani catre economia romaneasca. Fara transferurile de bani ale romanilor care lucreaza in strainatate, cotatia leului ar fi fost semnificativ mai joasa", spune Christensen. Banca centrala a estimat ca, de sarbatori, piata valutara romaneasca ar putea fi "inundata" de flux de un miliard de euro de la romanii care lucreaza in strainatate. Suma, avansata de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului bancii centrale, ar putea rotunji la 6,3-6,4 miliarde euro trasferurile totale din 2007 de la romanii care lucreaza in strainatate.
Volatilitatea pietelor financiare, care va domina anul 2008, se va trasfera si asupra Romaniei, avertizeaza Christensen. "Pe termen scurt vom putea vedea un leu la 3,50, mai degraba decat la 3,40. Leul a mai fost la 3,70 lei/euro, de ce nu ar mai reveni? In acest moment ne miscam in aceasta directie", spune Christensen. Oricum – spune Christensen – evolutia leului e mai degraba influentata de ceea ce se intampla in pietele internationale decat de performantele economiei.
"Daca va spori aversiunea fata de risc, mai precis de tranzactiile speculative de tip carry trade a investitorilor, leul va avea de suferit."
Insa – spune analistul Danske Bank – "un leu mai slab este mai sanatos pentru economie, el sustine reducerea dezechilibrelor balatei contului curent. Cred ca cea mai buna situatie ar fi o devalorizare graduala a leului. O modeda slaba, o dobanda de politica monetara ridcata si o disciplina fiscala severa ar putea ajuta economia".
Daca politica fiscala nu e stransa, "si nu ne putem astepta la asa ceva intr-un an electoral cum e 2008, dominat de incertitudini politice, atunci apare nevoia unei politici monetare restrictive, care presupune urcarea ratelor dobanzii cheie a bancii centrale", spune Christensen.
"In esenta, e nevoie de o rata reala a dobanzii-cheie de 4-5%, iar cu o inflatie de 6% cred ca, gradual, banca centrala nu ar trebui sa excluda posibilitatea de a urca dobanda cheie la un nivel anual de 10%.
Problema e ca banca centrala este obligata sa se preocupe doar de asigurarea stabilitatii preturilor, cu alte cuvinte sa vegheze asupra inflatiei. Or, in Romania inflatia este prea inalta. Romania nu ar trebui sa aiba simultan o politica fiscala relaxata si una monetara prea putin restrictiva. Politica monetara este prea lejera pentru a asigura coborarea inflatiei", spune Christensen. El admite ca o marire a dobanzii cheie a BNR ar putea atrage fluxuri de bani speculativi, asa-numitii "bani fierbinti", cu consecinte periculoase pentru economie si leu. "Totusi – spune el – fara o marire a ratelor dobanzii de politica monetara presiunile inflationiste se acutizeaza. Banca centrala nu ar trebui sa fie dominata de frica de banii fierbinti, mai degraba ar trebui sa-si indrepte politica monetara spre telul de a asigura o inflatie joasa." Christensen a observat ca cifrele privind cresterea economiei romanesti pe trimestrul al treilea depasesc asteptarile pietei. "Economia Romaniei este intr-o forma buna, datele privind produsul intern brut din al treilea trimestru depasesc asteptarile pietei financiare", spune analistul Danske Bank. Evident, observa Christensen, fata de anul-record 2006, economia romaneasca a incetinit usor, suficient pentru a asigura ceea ce el numeste "o aterizare lina" economiei.
