Un prim semn este evoluţia inflaţiei, consideră economistul Florin Cîţu, de la compania de consultanţă florincituadvisory.com. Inflaţia ţinută sub control în România nu este neapărat un semn bun, ci indică mai degrabă un deficit de cerere. Existând acesta, presiunile inflaţioniste sunt minime, iar inflaţia cel mai probabil nu va depăşi nivelul de 4% în următorii doi ani.
„Dinamica preţurilor nu trebuie să ne bucure. Era de preferat o scădere a inflaţiei ca urmare a creşterii competiţiei. În condiţiile actuale, scăderea inflaţiei arată un lucru foarte grav pentru economie: creşterea economică va rămâne sub potenţial cel puţin până în 2015. Gravitatea situaţiei este accentuată când vedem că potenţialul de creştere al României este mai mic de 1%”, afirmă analistul în raportul făcut public ieri.
Producţia industrială, în cădere
Un al doilea semn al pericolului recesiunii este stagnarea indicelui producţiei industriale. Economistul afirmă că din iunie 2011 a apărut o plafonare a acestui indice în jurul valorii de 131 (indicele 100 fiind atins în ianuarie 2002), iar perioadele de stagnare a producţiei industriale au fost urmate de căderea producţiei industriale. Faţă de ultima parte a anului 2008, când stagnarea a fost de scurtă durată, fiind urmată rapid de căderea producţiei industriale, acum stagnarea fiind de durată mai mare nu va urma o cădere de magnitudinea celei din 2008. „În 2012 şi prima parte a anului 2013 ne aşteptăm ca producţia industrială să scadă cu o rată cuprinsă între 5% şi 8%”, afirmă economistul în raport.
Evoluţia comerţului exterior
Acesta este un alt semn în privinţa unei încetiniri agresive a dinamicii economiei naţionale. „Din 2009 şi până azi acest deficit a rămas în medie de 4 miliarde de lei”, afirmă economistul. Chiar dacă a fost în recesiune România a menţinut un nivel ridicat al deficitului ceea ce arată o economie dependentă de importuri. In momentul în care economia îşi va relua creşterea la potenţial această structură va duce la o majorare rapidă a deficitului comercial şi de cont curent, fiind alimentate noi dezechilibre, crede economistul ce are experienţă în cercetare economică aplicată, politici macro-economice pieţe de capital şi financiare, acumulată în SUA, Noua Zeelandă, Luxembourg şi România. „Rămânând în această structură România nu va putea să treacă la o perioadă de creştere sustenabilă pe termen lung ci va trece din ce în ce mai des de la perioade de supraîncălzire la perioade de recesiune.
Încetinirea mai rapidă a ritmului de creştere a exporturilor comparativ cu cel al importurilor, în 2011 faţă de 2010, reprezintă un alt indiciu al încetinirii economice. „In ultimii zece ani rata de creştere anuală a importurilor şi exporturilor a fost negativă doar când economiile României şi cea a partenerului cel mai important, respectiv UE, au fost în recesiune. În acest moment ştim că economia UE este foarte aproape de recesiune în 2012. Această evoluţie luată împreună cu dinamica exporturilor şi importurilor din prima parte a anului duce către concluzia că şi România se îndreaptă în aceeaşi direcţie”. Raportul arată o creştere infimă (sub 5%) a exporturilor şi importurilor în primul semestru comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011, în condiţiile în care dinamica anuală a creşterii importurilor şi exporturilor a fost cuprinsă între 15% şi 30% în perioada 2002-2008.