În revista Capital citim despre ”Cel mai valoros paşaport din lume. Cât te costă să devii cetăţean european”.
Există mai multe modalităţi prin care un cetăţean non-european poate obţine un paşaport UE. Prima este ca ţara lui să adere la UE, aidoma Croaţiei, în iulie 2013, ceea ce de altfel şi-ar dori mulţi oameni din Ucraina. Alta este de a înfrunta talazurile Mării Mediterane, sperând că cineva îi va acorda azil politic. Sau – poate semna un cec.
Decizia Maltei de a-şi vinde cetăţenia, pentru 650.000 de euro, scoate la iveală două adevăruri esenţiale: în primul rând faptul că, în ciuda crizei financiare, paşaportul european rămâne unul dintre cele mai dorite din lume, şi în al doilea rând că în noua realitate capitalul uman este la fel de valoros ca şi capitalul financiar, scriu jurnaliştii de la Capital.
Tot în Capital citim despre un ”EŞEC UE Am putea asista la o creştere rapidă a preţurilor la alimente”. Statele UE au eşuat în încercarea de a îmbunătăţi politicile privind biocarburanţii din culturi alimentare. Amânarea unei decizii ar putea duce la o creştere a preţurilor la alimente.
Statele Membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la niciun acord în privinţa limitării folosirii biocarburanţilor din culturi agricole în transporturi, lăsând nesoluţionate efectele negative ale politicilor europene în acest sector. Conform estimărilor, amânarea luării unei decizii va conduce la creşterea cantităţii de emisii de gaze cu efect de seră şi a preţurilor la alimente. Miniştrii europeni pentru energie au respins joi, în Consiliul de la Bruxelles, un acord politic de modificare a politicilor europene privind biocarburanţii. Propunerea respinsă ar fi limitat la 7% utilizarea biocarburanţilor din generaţia I – obţinuţi din culturi alimentare – care, în amestec cu benzina sau motorina, contribuie la atingerea ţintei de energie regenerabilă în transporturi, până în anul 2020.
În Adevărul citim despre ”Împăcarea istorică a Rusiei cu ţările est-europene: care este locul României în acest peisaj”. Rusia este conştientă că între România şi Statele Unite există o cooperare strânsă, atât la nivel politic, cât şi militar. Moscova ia în considerare şi relaţiile speciale stabilite între Chişinău şi Bucureşti. Toate acestea limitează capacitatea de interacţiune politică ruso-română, este de părere Dmitri Trenin, director al Carnegie Moscow Center şi membru al Consiliului rus pentru Afaceri Internaţionale.
Tot în Adevărul citim despre ”O jucătoare de la CSŞ Târgovişte, ofertată de o echipă din Superligă”. Chiar dacă nu o duce prea bine în Liga I de fotbal feminin, aflându-se pe ultimul loc cu niciun punct acumulat, CSŞ Târgovişte a primit ofertă pentru o jucătoare din lot. Astfel, Georgiana Vasile ar putea ajunge la Real Craiova, formaţie care ocupă locul 3 în Superligă.
În Agrointel citim despre ”Un poliţist care s-a apucat de făcut murături a dat lovitura: Anul acesta a vândut 50 de tone în supermarketuri”.Puiu Badea a fost şaisprezece ani poliţist de circulaţie după care, în urmă cu trei ani, a decis să se apuce de făcut murături în mod profesionist în Călăraşi.
În Evenimentul zilei citim despre ”Săptămâna nebună a politicienilor”. Afirmaţiile scandaloase l-au făcut să-şi piardă funcţia. Este vorba de ministrul Culturii, Daniel Barbu, care s-a clasat pe primul loc în această săptămână, el făcând o comparaţie nefericită între bugetul pentru HIV şi cel al Ministerului Culturii.
”Dovada şedinţei paralele a Comisiei Juridice în care s-au realizat operaţiunile „Codul Penal” şi „Graţierea”. PLUS: Mecanismul prin care parlamentarii apar prezenţi, deşi au lipsit de la şedinţă”, scrie Gândul. Şedinţa paralelă a Comisiei Juridice, cea în care s-au aprobat de fapt modificările la Codul Penal şi s-a dat raport favorabil proiectului de lege privind aministia şi graţierea, a avut loc în biroul preşedintelui Comisie Juridice, Bogdan Ciucă. Ea s-a desfăşurat între orele 19 – 21, în ziua de luni 9 decembrie, în timp ce oficial, în sala de şedinţe a Comisiei, se discuta proiectul de lege privind lobby-ul. Presa a avut acces doar la şedinţa oficială a Comisiei, nefiind informată despre şedinţa paralelă. Discuţiile paralele au fost negate vehement de preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă. Potrivit documentelor oficiale ale Comisiei Juridice, la şedinţă au participat 24 de parlamentari, dar în fapt numărul lor este mult mai mic. Lista de prezenţă a fost semnată la începutul şedinţei, iar ulterior, mai mulţi parlamentari au părăsit sala, însă ei apar pe lista de prezenţi până la final. Mai mult, unii deputaţi din Comisia Juridică şi-au desemnat înlocuitori, ei apărând însă în continuare ca prezenţi la lucrările Comisiei.
Şi tot din Gândul aflăm ”Cât lucrează de fapt un român pentru a-şi plăti taxele şi impozitele. Cine sunt cei care aduc cele mai multe pierderi bugetului de stat”. Românii muncesc jumătate de an pentru a-şi plăti contribuţiile la stat, însă, chiar şi aşa, bugetul pensiilor are o gaură de 2,2 miliarde de euro, în contextul în care peste 1,4 milioane de persoane lucrează la „negru”, iar restanţele companiilor la bugetul de stat sunt de peste 7 miliarde de euro.
Românii au sărbătorit anul acesta, pe 1 iulie, „Ziua libertăţii fiscale”, o zi simbolică în care şi-au terminat de achitat toate taxele pe care statul le percepe într-un an. Practic, jumătate de an românii au muncit pentru a-şi plăti impozitul pe venit, contribuţia la pensie, la sănătate sau la şomaj, dar şi pentru a achita taxe precum TVA, reiese din datele Ernst&Young (E&Y).
„Toţi pierdem din amânarea aderării la Schengen – români, francezi, nemţi„, declară Titus Corlăţean, ministrul de Externe, în Cotidianul. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat la postul de radio France Inter că amânarea aderării la spaţiul Schengen provoacă pierderi atât pentru România, cât şi pentru francezi, nemţi, olandezi, reprezentanţi ai statelor care desfăşoară o activitate economică la noi.
Şi tot din Cotidianul aflăm că Statul român este bun de plată: ”Fraţii Micula trebuie să primească 250 milioane de dolari”. Statul român a pierdut procesul de arbitraj cu grupul de firme European Drinks, al oamenilor de afaceri Ioan şi Viorel Micula, intentat acum 8 ani, şi trebuie să le plătească celor doi daune de circa 250 de milioane de dolari. Este primul proces pe care România îl pierde la Curtea de Arbitraj Internaţional. Pe de altă parte, la 30 iunie 2013, compania European Food, deţinută de cei doi afacerişti, avea obligaţii restante faţă de statul român în valoare de 156 milioane de lei.
