Modul în care s-a conceput bugetul în acest an şi modificările din planul fiscal arată că Guvernul dă un impuls cererii cu o mână (creşterea salariului minim, a punctului de pensie,) dar o trage cu cealaltă de guler înapoi (coborârea plafonului pentru microîntreprinderi, impozite suplimentare în agricultură, taxarea companiilor din energie, temperarea investiţiilor publice).
Aparent nevinovate şi minore, modificările aduse Codului Fiscal vor fi o sursă importantă de venit pentru bugetul statului. Cu excepţia taxelor şi impozitelor din zona energetică şi exploatarea resurselor naturale, măsura ce va aduce cei mai mulţi bani este plafonarea până la 65.000 de euro a cifrei de afaceri până la care se plăteşte un impozit pe veniturile firmei de 3%, concomitent cu eliminarea posibi-lităţii plăţii impozitului pe profit în cazul acestora. Bugetul va încasa în plus în urma acestei modificări 457 milioane lei. Rămâne de văzut dacă economia va face paşi înainte în acest an în urma acestor măsuri (PIB-ul urmează să crească, în viziunea Guvernului, cu 1,6%) sau va termina nesigur ca în 2012 (BCR estimează că economia a închis „pe zero” anul trecut).
În topul profitabilităţii noilor măsuri fiscale, după taxarea companiilor energetice şi a microîntreprinderilor, urmează introducerea impozitului pe „activele biologice” (termen nou apărut în Codul Fiscal, sub care sunt reunite animalele productive, exploataţiile agricole, viticole, pomicole, piscicole etc). Impunerea unor valori minime peste care deţinătorii activelor trebuie să plătească impozit în funcţie de norme de venit va aduce în rândul plătitorilor suficient de multe persoane fizice din mediul rural (ce până în prezent nu plăteau impozit), fapt din care statul va câştiga 413,3 milioane lei, socoteşte Consiliul Fiscal.
Plafonarea la 18.000 de lei a cheltuielilor de amortizare cu maşinile cumpărate de firmă va creşte veniturile statului cu 168 de milioane de lei. O sumă de aproximativ 800 de milioane de lei va fi adusă la buget în plus prin creşterea accizelor la motorină de la 1 ianuarie 2013 (măsură convenită la momentul aderării cu UE) şi a celor la bere şi produse din tutun. În cazul ultimelor două categorii de produse, majorările erau programate iniţial să aibă loc la data de 1 iulie, însă au fost devansate pentru 1 aprilie. Capitolele alimentate în plus prin majorarea taxelor pe lux sunt cel aferent accizelor, dar şi cel al TVA.
Majorarea salariului minim, avantajoasă pentru stat
Deoarece nu dă bani din buzunarul său, ci impune firmelor private să-şi plătească mai bine angajaţii (în condiţiile în care din 4 salariaţi doar unul lucrează pentru stat) bugetul va câştiga şi el din majorarea salariului minim pe economie cu 100 de lei (în două etape). Plusurile vor fi capitolele impozit pe venit (98 milioane lei) şi CAS (310 milioane lei), în timp ce minusurile vor fi înregistrate la impozitul pe profit (75 milioane lei, deoarece angajatorii vor avea cheltuieli mai mari).
Bani scoşi şi din piaţa auto
Făcându-le pe plac celor cu ma-şini vechi, dezavantajându-i însă pe cei cu maşini mai noi, Guvernul a adus modificări şi fostei taxe plătite la înmatricularea vehiculelor (numită acum timbru de mediu, după titulaturi precum „taxă de poluare” sau „de primă înmatriculare”). Potrivit formulei de calcul a timbrului de mediu, veţi plăti mai mult faţă de valorile achitate în 2012 pentru maşinile cu norme de poluare Euro 4 şi Euro 3 dar va fi mai ieftin pentru autoturismele cu Euro 1, 2 şi non-Euro.
Timbrul de mediu va fi aplicat numai maşinilor tip M1 (destinate transportului de persoane care au, în afara scaunului conducătorului, cel mult opt locuri pe scaune), nu şi celorlalte tipuri de vehicule, precum tiruri, autocare sau microbuze, pentru care va fi achitată în continuare actuala taxă auto. Conform noii formule de calcul, suma de plată va scădea cu 60% pentru Euro 2, cu 80% pentru Euro 1 şi cu 90% pentru non-Euro. Scumpirile afectează segmentele Euro 3 şi 4. Taxa va rămâne la aceleaşi cote pentru maşini Euro 5, în timp ce pentru Euro 6, maşini hibride şi electrice nu se va plăti nimic. Din aceste ajustări, statul va câştiga 100 de milioane de lei.
Primăriile cu datorii, obligate să mărească taxele locale cu 16%
În decembrie 2012, Guvernul a emis o hotărâre conform căreia nivelul taxelor creşte în 2013 cu 16,05% ca urmare a indexării cu rata inflaţiei pe ultimii trei ani, faţă de suma rezultată, autorităţile locale putând decide o creştere sau o scădere într-o marjă de 20%. Cum în acest caz puteau rezulta chiar ieftiniri, în ianuarie 2013 s-a adoptat o ordonanţă care stabileşte că autorităţile locale pot adopta hotărâri privind reducerea taxelor „cel mult până la nivelurile prevăzute pentru anul 2012″. A urmat apoi un nou proiect de ordonanţă care bate lucrurile în cuie: autorităţile locale pot renunţa la indexarea taxelor locale cu inflaţia sau pot impune o majorare sub rata inflaţiei, dacă nu au înregistrate arierate la 31 decembrie 2012 şi nu afectează veniturile proprii ale bugetelor locale. Cu alte cuvinte, pot fi generoase cu contribuabilii (acceptând taxe îngheţate sau majorate cu mai puţin de 16%) doar primăriile care nu au datorii la stat mai vechi de 90 de zile şi nu pun în pericol veniturile preconizate prin păstrarea taxelor la nivelul din 2012.
Energia, o vacă de muls pentru bugetul de stat
Vorbim de un pachet de 3 taxe pentru producători, transportatori, distribuitorii de energie electrică şi gaze naturale. Iniţial, taxa pe „monopolul natural” varia între 0,45 şi 1,7 lei/MWh şi se aplica transportatorilor Transgaz şi Translectrica şi distribuitorilor cu mai puţin de 100.000 de clienţi. Guvernul a revenit asupra valorilor, confruntat cu proteste viguroase din partea companiilor private afectate, propunând discounturi substanţiale faţă de varianta iniţială. Astfel, în Monitorul Oficial taxa apare cuprinsă între 0,1 şi 0,85 lei/MWh (cel mai bine a ieşit Transgaz, pe segmentul energiei transportate către distribuitori, cu o reducere de peste 75%), în schimb sunt incluşi toţi distribuitorii, nu doar cei cu mai puţin de 100.000 de clienţi. Adevărul este că în varianta iniţială profiturile companiilor ieşeau şifonate rău prin aplicarea taxei, Transgaz urmând să piardă 20-25% din profit potrivit estimărilor analiştilor BCR. Rămâne de văzut dacă ANRE va accepta în perioada următoare ajustări de tarife pe considerentul că statul a inventat o taxă nouă.
A doua taxă aplicată sectorului de energie vizează profiturile obţinute din extracţia şi comercializarea gazelor după liberalizarea preţurilor şi ţinteşte în principal în OMV, beneficiarul redevenţelor îngheţate până în 2015. Cuantumul său este de 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream (dezvoltarea şi extinderea zăcămintelor existente, explorarea şi dezvoltarea de noi zone de producţie), până la 30% din veniturile suplimentare. Cei mai norocoşi sunt producătorii de energie electrică (în special cei din eolian – profitorii sistemului), care scapă netaxaţi, deşi liberalizarea preţurilor are calendarul său şi în acest caz.
În sfârşit, companiile cu activităţi de extracţie/exploatare şi comercializare a resurselor naturale, altele decât gazele, vor suporta la rândul lor o taxă specială de 0,5% din veniturile luate în calcul la stabilirea cifrei de afaceri, taxă valabilă pentru intervalul februarie 2013-decembrie 2014. Vorbim de exploatarea forestieră, extracţia cărbu-nelui, extracţia petrolului, a minereurilor feroase etc.
Măsuri preconizate
Măsurile de mai sus nu sunt singurele care vor da bătaie de cap în 2013, deoarece Guvernul mai intenţionează schimbări ale programului „Rabla”, ale finanţării Sănătăţii sau ale legislaţiei referitoare la restituirea proprie-tăţilor confiscate de comunişti. Potrivit programului de guvernare, se doreşte limitarea programului „Prima Casă” (al cărui nume s-ar putea schimba în „Casă Nouă”) doar la garantarea creditelor destinate locuinţelor nou construite (aproximativ un sfert din totalul cumpărat prin „Prima Casă”). Programul va continua în forma actuală şi în acest an, însă doar până la epuizarea plafonului aprobat de garantare (396 milioane euro, faţă de 480 milioane euro în 2012).
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a menţionat şi ea zilele trecute modificări aduse programului „Rabla”. În loc de includerea în program a maşinilor mai vechi de 10 ani, vor fi acceptate doar cele non-Euro, Euro 1 şi Euro 2. Dacă în prezent deţinătorii maşinilor Euro 3 din perioada 2000-2003, ce doresc să şi le schimbe, pot beneficia de program, după efectuarea modificărilor ei vor fi excluşi. În loc de 3 tichete cu o valoare individuală de 3.800 de lei, va fi acordat unul singur în sumă de 1.500 de euro, intermediarii urmând să fie excluşi.
În domeniul sănătăţii, ministrul de profil, Eugen Nicolăescu, doreşte limitarea subvenţiilor acordate unor entităţi private. Va fi introdusă de asemenea coplata, o măsură amânată mai mulţi ani (în principiu, va fi vorba de plata a maximum 10 lei la externare, tarif care nu se va percepe în cazul serviciilor de urgenţă sau a analizelor). Guvernul a solicitat FMI ca evaluarea acordului stand-by să fie discutată de Consiliul Director al instituţiei în luna mai.
„Eu am cerut extinderea, pentru a finaliza partea de reforme structurale şi pentru a nu mai face totul în grabă, ca la Oltchim. Se finalizează listarea Transgaz, se avansează procedura de res-tructurare la Oltchim, e posibil să avem discuţii pentru o nouă licitaţie, se începe procedura pentru privatizarea CFR Marfă”, a spus Victor Ponta.
În domeniul restituirii proprietăţilor confiscate de comunişti, în 2013 vor fi acordate despăgubiri în valoare de 500 de milioane de lei, în condiţiile în care suma totală necesară este de 8-9 miliarde euro.
„Noi am estimat toată problematica despăgubirilor la 8,5-9 miliarde de euro, din care, dacă scădem cele 1,2 miliarde de euro pe care noi le-am anticipat că le vom plăti în fizic, printr-o modificare legislativă şi printr-o implicare a deţinătorilor de astfel de terenuri în numele statului, ajungem la o sumă de sub 8 miliarde de euro”, a declarat ziarului „Bursa” preşedintele Au-torităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu. Actuala legislaţie va fi modificată, iar schimbările vor fi anunţate în jurul datei de 1 martie.
Pro şi contra filozofiei fiscal-bugetare a Guvernului
„România primeşte două şocuri neanticipate din partea politicii fiscale în 2013: cresc cheltuielile publice şi taxele/impozitele. Dacă cheltuielile erau de aşteptat să crească datorită creşterii salariilor, creşterea taxelor este o surpriză. Un studiu recent şi acceptat de ambele tabere ideologice din SUA susţine că o creştere a cheltuielilor publice are efecte negative pentru consumul din sectorul privat. Experienţa recentă a României, analizele empirice şi teoria economică arată că o creştere a cheltuielilor curente bazată pe creşteri de taxe influenţează negativ creşterea economică. Există totuşi o speranţă: creşterea productivi-tăţii în acelaşi timp în care aceste măsuri sunt introduse. Deşi şansele sunt foarte mici, nu putem decât să sperăm”, scrie analistul Florin Câţu pe blogul său.
„Proiecţia de buget arată o prioritizare a problemelor cu care se confruntă România. Sunt prevăzute sume importante pentru plata arieratelor,sunt stabilite clar în buget plata creşterilor salariale din 2012 şi a creşterii pensiilor cu 4%, creşterea salariului minim în două trepte, creşterea cofinanţării fondurilor europene cu 4 miliarde lei. Există un impuls fiscal consistent pentru economie – statul va cheltui cu 15 miliarde de lei mai mult decât în 2012. Poate fi considerat un stimul pentru dezvoltare, mai ales că există angajamentul pentru prioritizarea proiectelor de investiţii şi creşterea efectului de multiplicare a acestor cheltuieli publice”, subliniază Cristian Socol, consilier al prim-ministrului.
