Experţii Fondului Monetar Internaţional sosesc astăzi în România pentru a patra evaluare a Acordului Stand-by de tip preventiv cu România.
În scrisoarea de intenţie către FMI, reprezentanţii Guvernului confirmă continuarea reformelor asumate pentru restructurarea sistemului bugetar. Fondul de salarii din domeniul public va continua să scadă, iar reducerile de personal bugetar vor continua.
Creşterile salariale vin „mai târziu”
„Intenţionăm să aducem fondul de salarii din sectorul public sub 7,2 la sută din PIB în 2012. Reducerile de personal vor continua cu politica de angajare a unei persoane la fiecare şapte ieşiri din sistem. Vom aplica această politică având în vedere o mai mare flexibilitate care să permita eliminarea unor blocaje în sectoarele în care problemele cu lipsa de personal devin acute”, se menţionează în scrisoarea de intenţie.
Cât priveşte pensiile şi salariile în sectorul public, acestea „vor fi îngheţate”, însă „în cazul în care condiţiile economice permit, se vor lua în considerare creşteri salariale şi de pensii însă cu prudenţă, mai târziu în cursul anului”.
Autorităţile de la Bucureşti au anunţat experţii instituţiilor internaţionale că îşi vor menţine agenda de reformă a companiilor de stat. Mai mult, în cazul celor 154 de companii de stat monitorizate de FMI. Guvernanţii susţin că planurile de restructurare asumate prin scrisoarea de intenţie din iunie 2011 au fost finalizate.
Vânzări de acţiuni la companii de stat
Pentru a deveni mai eficiente şi pentru a nu împiedica creşterea economică întreprinderile de stat sunt incluse într-un plan de reformă. Astfel, se are în vedere vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare de acţiuni într-o serie de societăţi şi introducerea unui management privat profesionist. De asemenea, sunt in lucru strategiile de reducere a arieratelor pentru a aduce companiile de stat într-o situaţie financiară stabilă.
„Privatizările nu au progresat aşa de repede cum ne-am fi dorit, dar vânzările de pachete minoritare sau majoritare de acţiuni la o serie de întreprinderi de stat vor avea loc în lunile următoare”, au menţionat reprezentanţii guvernului care au şi prezentat etapele planului de privatizare.
Astfel, primul grup de companii care vor intra în procesul de privatizare la sfârşitul lui aprilie 2012, va include: Oltchim (vânzarea acţiunilor publice rămase către un investitor strategic), Tarom (ofertă publică pentru 20% din acţiuni), Transelectrica (ofertă publică secundară pentru un pachet de acţiuni de 15% plus o majorare ulterioară de capital de aproximativ 12%, Transgaz (ofertă publică secundară pentru un pachet de acţiuni de 15%) şi Poşta Română.
Privatizarea Cuprumin este stabilită să înceapă la mijlocul lunii februarie.
Tot în cursul acestui an sunt prevăzute demararea procedurilor pentru vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de stat la: Hidroelectrica, Petrom, CFR „Marfă”.
Reformă întârziată în sectorul energetic
Şi în sectorul energetic ar urma să aibă loc ample schimbări, mai ales că reprezentanţii instituţiilor internaţionale au atenţionat într-un raport chiar din ianuarie 2012 că reforma stagnează. Guvernanţii însă s-au angajat să înfiinţeze la sfârşitul lui iunie 2012 complexele energetice Hunedoara şi Oltenia. Executivul şi-a dat deja avizul pentru înfiinţarea celor două complexuri energetice la sfârşitul anului trecut.
Complexul Energetic Oltenia se va forma prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, CE Turceni, CE Rovinari şi CE Craiova, iar Complexul Energetic Hunedoara din fuziunea Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Paroşeni.
Referitor la observaţiile experţilor FMI care consideră că reforma în sectorul energetic nu avansează în ritmul dorit, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR) Cristian Pârvan apreciază că în acest domeniu există o lipsă de expetiză pe care Guvernul evită să o recunoască.
„Nu există o strategie energetică bine definită cu previziuni, costuri şi costuri. Lipseşte de fapt un plan de acţiune unitar. De exemplu, e lipsit de sens să discuţi de încă o nouă centrală nuclearelectrică în Transilvania şi noi nu reuşim să finalizăm investiţiile la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. La fel, un alt exemplu tot discutat este cel al hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşeşti. Guvernanţii discută şi se angajează că găsesc investitori în sectorul energetic dar hidrocentrala de la Tarniţa Lăpuşeşti este de ani şi ani de zile tot în stadiul de proiect „, a declarat Cristian Pârvan.
Subvenţiile agricole, înlocuite cu fonduri de la UE
Pentru anul 2012, guvernanţii au în plan, conform scrisorii de intenţie către FMI să înlocuiască subvenţiile de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri de la UE.
În privinţa creşterii economice, se menţionează că s-a revizuit in scadere prognoza tinand cont de mediul economic european mai dificil. „Proiectia noastra in privinta cresterii se situeaza in prezent la nivelul de 1,75 – 2,25 procente, depinzand de o imbunatatire a cererii pe plan intern si de o mai buna absorbtie a fondurile europene.
Ne asteptam ca inflatia sa se mentina in interiorul intervalului tintit. Deficitul contului curent este prognozat a ramane sub nivelul de 5 la suta din PIB atat in 2011 cat si in 2012″, potrivit scrisorii de intenţie.
Acordul Stand-By dintre România şi Fondul Monetar Internaţional a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,6 miliarde de euro.
Alături de echipa FMI care va fi în România în perioada 25 ianuarie- 6 februarie, se vor afla şi echipele de negociatori ale Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
