Companiile din domeniul energiei ar trebui privatizate, nu reorganizate, pentru că nu sunt conduse ca nişte afaceri, spune Mark Gitenstein.
Menţinerea preţurilor reglementate pentru gaze şi energie şi încercarea de resuscitare a companiilor energetice de stat prin regruparea lor au ca efect întârzierea unor investiţii în prospecţiuni şi producţie, consideră Mark H. Gitenstein, ambasadorul SUA în România.
Canalizarea eforturilor autorităţilor pentru găsirea de soluţii pentru privatizarea totală sau parţială a unor companii de stat din domeniul energiei ar putea fi soluţia pentru atragerea de finanţări necesare modernizării infrastructurii şi sectorului energetic. Iar reorganizarea companiilor energetice de stat, „în doi campioni energetici naţionali”, în condiţiile în care sectorul energetic are nevoie de o infuzie de 10 miliarde de dolari, „ar reaşeza şezlongurile pe Atlantic”. Ambasadorul Gitenstein, prezent la deschiderea şedinţei de tranzacţionare de la BVB, a dat exemplul guvernului polonez, care a listat mai multe companii de stat şi a atras finanţări, reuşind astfel să fie singura ţară din Uniunea Europeană cu o economie în creştere în 2009.
În prezent, proiectul de reorganizare a sistemului energetic prin crearea a două societăţi naţionale rezultate din comasarea principalilor producători de electricitate şi cărbune este blocat în instanţele de judecată de contestaţiile depuse de Fondul Proprietatea, sindicate şi mai multe firme private.
Ce a spus Gitenstein
„Efortul actului de reorganizare a companiilor energetice de stat în doi campioni energetici naţionali, în loc să se analizeze opţiunea de a le privatiza total sau parţial, este nu doar un mod ineficient de utilizare a unor resurse valoroase. Aşa cum am spune în America, acesta este un efort de «rearanjare a şezlongurilor de pe Titanic», pentru că nu ia în considerare problema fundamentală a companiilor energetice de stat, că nu sunt administrate cu adevărat ca nişte afaceri.”
„Pentru ca România să-şi poată valorifica deplin resursele energetice, Guvernul trebuie, de asemenea, să-şi respecte aranajamentul de a liberaliza piaţa energiei. Înţeleg îngrijorarea cu privire la impactul asupra consumatorilor individuali, mai ales asupra celor aflaţi sub pragul sărăciei. Nu mai este acceptabil ca preţul la energie să fie menţinut artificial la un nivel scăzut pentru toţi consumatorii, chiar şi pentru cei care îşi pot permite să plătească. Atât timp cât România alege să refuze aplicarea preţurilor de piaţă pentru gaze şi electricitate, nu se vor face noi investiţii în prospecţunile de noi zăcăminte şi în producţia de energie.”
„Doar aşa este nevoie de capital pentru infrastructura României, pentru drumurile, podurile şi căile ferate, dar trebuie să menţineţi deficitul economic în limitele convenite cu FMI şi cu Comisia Europeană. Doar în domeniul energetic aveţi nevoie de aproximativ 10 miliarde de dolari, pentru a moderniza sectorul, astfel încât să folosiţi la capacitate maximă cele mai importante active strategice ale României. Acest lucru nu poate fi realizat doar cu venituri obţinute din taxe.”
„Polonia a făcut acest lucru fără ca guvernul să piardă controlul activelor esenţiale. Închipuiţi-vă ce ar însemna acest lucru pentru bugetul României, pentru sectorul energetic şi pentru românii obişnuiţi: nu doar scăderea preţului energiei şi accesul la mai multe resurse energetice, ci şi construcţia de autostrăzi şi poduri care ar contribui la apariţia de noi afaceri şi locuri de muncă pentru români.”
„Nu poate exista creştere economică în lipsa unor rezerve energetice sigure şi a infrastructurii necesare, iar sectorul energetic din România va necesita noi investiţii semnificative pentru a putea deveni motorul, şi nu o piedică în calea redresării economice. Piaţa de capital poate juca un rol crucial în atragerea de investiţii din România şi din străinătate. În eforturile voastre nu aţi folosit piaţa de capital la întregul potenţial”
