Gestionarea sumei de 840 milioane euro – fonduri nerambursabile cuprinse în instrumentul ISPA al Comisiei Europene alocate României în perioada 2000-2006 pentru modernizarea şi reabilitatea drumurilor naţionale – a avut loc cu încălcarea crasă a celor mai elementare norme de protejare a banilor publici şi de respectare a legislaţiei în vigoare, arată un raport intern al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) realizat în iulie 2006. Deşi au trecut cinci ani de atunci, raportul este încă de actualitate. Directorul coordonator al fondurilor ISPA la acel moment era Daniela Drăghia, actual director general al CNADNR. Majoritatea celor vinovaţi conform raportului se află şi acum în funcţii. Lucrări începute acum zece ani nu s-au terminat nici în prezent, în schimb statul este bun de plată cu 24 de milioane de euro, faţă de constructori care dealtfel nici nu au terminat lucrările.
Ce spune raportul?
Documentul este semnat de directorul adjunct ISPA de atunci, Alin Câmpeanu, şi arată existenţa neregulilor în mai toate compartimentele importante ale companiei la gestionarea fondurile ISPA. „Sume înaintate spre a fi plătite fără să se prezinte documente justificative anexate la IPC (Certificat Interimar de Plată – n.r.)”, „diferenţe înregistrate între sumele scrise în certificatele de plată şi suma din documentele justificative”, „facturi ataşate la IPC care nu se regăsesc în IPC respectiv” sau „înaintarea la plată a documentelor nesemnate neştampilate sau nedatate”, sunt câteva dintre neregulile menţionate în raport. Orice firmă privată ar fi serios zgâlţâită dacă Fiscul şi Garda Financiară ar găsi aceste greşeli în contabilitatea ei, nu însă şi gigantul CNADNR, hrănit din bani publici.
Raportul mai semnalează erori la conversia la plată Euro-RON , plata unor cantităţi de materiale fără suport legal, documente nesemnate dar luate de bune, erori aritmetice, facturi atipice – fără serie, număr, dată a emiterii, date despre emitent beneficiar perţ unitar şi lista continuă.
Ce au păţit vinovaţii? Nimic.
O bună parte din persoanele cărora le-a fost adresat raportul, adică şefii de departamente CNADNR care ar fi trebuit să prevină erorile şi să urmărescă respectarea legalităţii, sunt bine mersi în aceleaşi funcţii de conducere. Lista cuprinde, fără a fi epuizata, pe Mădălina Dinică care era şi atunci şi acum şef serviciu financiar, pe Marius Pistea, atunci şef serviciu implementare contracte ISPA, acum director proiecte autostrăzi fonduri externe, pe Dana Maşala care era şi atunci şi acum şeful serviciului contabilitate.
Îngăduinţa suspectă a CNADNR la trucurile italienilor
In data de 12 mai 2003 încep lucrările la modernizarea şi repararea a 35 de km de drum naţional între Craiova şi Filiaşi, contractul fiind semnat cu firmele italiene Grasseto şi Itinera. Valoarea contractului de 40,47 milioane euro a fost acoperită în proporţie de 75% din fonduri UE-ISPA, restul de la bugetul de stat, iar memorandumul de finanţare cu UE a fost semnat în 2000.
In decembrie 2006, chiar dacă lucrările nu erau terminate conducerea Ministerului Transporturilor de atunci cheamă presa cu surle şi trâmbiţe să inaugureze şoseaua. Doi ani mai târziu, adică la încheierea perioadei de garanţie, cu ocazia recepţiei finale, se inventariază lucrările terminate şi se dispune terminarea lor de către Grasseto-Itinera. Se decide amânarea recepţiei finale pentru 2010 moment la care se constată că Grasseto şi Itinera nu făcuseră mai nimic din lucrările lipsă. Conform inventarului făcut de fosta conducere a direcţiei de întreţinere a companiei (conducere destituită de noua echipă de la Ministerul Transporturilor instalată în septembrie 2010) firmele italiene nu executaseră etanşările necesare, nu amenajaseră albia râurilor potrivit proiectului în cazul podurilor, nu făcuseră acostamente la podeţe. La lucrările de drumuri nu au fost asigurate pe unele porţiuni scurgerile de ape, nu au fost amenajate unele drumuri laterale şi trotuare . Ei bine, după ce în aprilie recepţia fusese respinsă de vechea conducere a CNADNR, oamenii lui Anca Boagiu revin curios la intenţii mai bune faţă de italieni. Acestora li se acceptă în decembrie 2010 recepţia finală cu condiţia ca ei să restiuie minuscula sumă de 94.000 de euro, adică chipurile cât ar face lucrările neefectuate. Plata sumei de 94.000 a fost de altfel un praful în ochi aruncat de CNADNR pentru a lăsa impresia că i-ar fi pus la plată pe constructori pentru lucrările neterminate. Fără minuscula plată, Grasseto-Itinera nu ar fi putut primi înapoi suma de 4,04 milioane euro pe care CNADNR le-a reţinut-o la începerea lucrărilor cu titlul de garanţie.
Grasseto-Itinera vor daune de 24 milioane euro
Fără să se simtă cu musca pe căciulă că nu au terminat lucrările, Grasseto Itinera cer acum în instanţă în plus 10 milioane de euro costuri aferente extinderii de timp şi întârzierii exproprierilor, iar compania, la zece ani după semnarea contractului cu ISPA, este nevoită să rescoată la licitaţie lucrările lăsate de izbelişte de italieni. Un alt contract semnat cu aceleaşi firme, tot finanţat din fonduri ISPA, respectiv contractul pentru 37 de kilometri de drum naţional între Adunaţii Copăceni şi Giurgiu are un destinat similar, numai că aici italienii iertaţi de compania condusă de Daniela Drăghia cer daune de 14 milioane de euro.
Aflati pe blogRL amanunte interesante despre consiliera de la Transporturi prinsa de politie circuland cu 156 km/ora pe un drum national.
