Cine face profit din munca deţinuţilor?

Intermediarii folosesc forţă de muncă ieftină din penitenciare, dar o facturează dublu Companiei de Autostrăzi.

Constructorii de autostrăzi din România folosesc forţă de muncă ieftină pusă la dispoziţie de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (AND) la realizarea autostrăzilor. Potrivit datelor furnizate ziarului România liberă de către AND, puşcă­riile aşteaptă încasări de 1,5 milioane lei în acest an din  prestaţiile efectuate de persoanele lipsite de libertate la realizarea autostrăzilor Constanţa-Cernavodă, Deva-Orăştie şi Arad-Timişoara. Acum trei zile, un autobuz în care se aflau 22 de deţinuţi de la Penitenciarul Poar­ta Albă, transportaţi la mun­că pe un şantier al autostră­zii Cernavodă-Medgidia, s-a răsturnat. Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Poarta Albă, inspectorul Gabriel Botezan, a precizat că cei 22 de deţinuţi sunt în regim semideschis şi erau duşi la lucrările arheologice care se fac pe un tronson al Autostrăzii Cernavodă-Medgidia.

Profituri de 100%

Ziarul România liberă a încercat să afle cine sunt  titularii contractelor semnate cu penitenciarele AND în zona construirii de autostrăzi, însă nu a primit nici un răspuns complet. Infor­maţiile oficiale converg spre ideea că diferenţa de bani dintre suma încasată pe penitenciare şi cea facturată Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu e încasată atât de constructori, cât de diverşi intermediari. „Unitatea noastră nu are în derulare nici un contract de prestări servicii cu firme care execută lucrări de construcţie de infrastructură”, spune  Gabriel  Botezan. Beneficiarii ar fi cei care „execută lucrări premergătoare construc­ţiei, respectiv executarea de săpături arheologice, şanţuri şi activităţi de igenizare”, afirmă el. Botezan refuză să numească firma ce are contract cu penitenciarul, afirmând că divulgarea numelui acesteia ar „aduce atingere (…) principiului concu­renţei loiale”.

Oficiali ai Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Con­s­tanţa, care face descărcarea arheologică pe şantier, resping orice legătură între această instituţie muzeală şi angajarea deţinuţilor. „Noi nici nu am putea semna un astfel de contract cu penitenciarul. Deţinuţii sunt folosiţi la  lucrări premergătoare cercetărilor arheologice, iar acestea sunt în sarcina constructorului”, spune Traian Cliante, şef secţie în cadrul muzeului.

Luca Canino, director al firmei italiene Astaldi, care face autostrada Cernavodă-Medgidia şi are contracte în România de sute de milioane de euro, fiind însă o persoană foarte discretă în privinţa informaţiilor publice, nu a putut fi contactat.

Cât sunt câştigurile?

Costul forţei de muncă prevăzut în ofertele constructorilor pentru realizarea kilometrului de autostradă este dublul sumei plătite efectiv penitenciarelor. Ofertele de construire a autostrăzilor iau în calcul un cost al forţei de muncă de calificare inferioară de cel puţin 7 lei pe oră, fără TVA, la care se adaugă şi contribuţiile sociale de aproximativ 31%, adică un total de minimum 9,1 lei. Potrivit AND, cel puţin în acest an, în cazul lucrărilor de autostrăzi, penitenciarele au încasat între 4,8 şi 7,89 lei pe oră, fără TVA.

Interesul deţinuţilor de a munci în afara închisorii este explicabil atât prin reducerea pedepsei lor, cât şi prin faptul că primesc 10-20% din suma primită de penitenciarul în cauză. 

 4 lei/ oră încasează cel puţin  penitenciarele pentru fiecare deţinut pus la dispoziţie, tariful practicat de constructori fiind de aproximativ 9 lei