Când alegerile sunt plasate în ultimele 3 luni ale anului, proiectul de buget va fi trimis în Parlament la 15 zile după instalarea noului Cabinet. „Măsura maschează măsuri dure de austeritate”, clamează fostul premier Boc. „E vorba doar de evitarea popu-lismelor”, lasă sa se înţeleagă autorităţile. Unde este adevărul?
Potrivit Legii finanţelor publice, bugetul trebuie să fie depus până la data de 15 octombrie a anului în curs pentru anul următor. Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, a declarat recent că bugetul pentru anul viitor va fi prezentat la 15 zile după instalarea noului Guvern rezultat din alegerile programate în decembrie, derogarea faţă de termenul legal fiind convenită cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Cum suntem în an electoral, fostul premier Emil Boc a reacţionat imediat: „Actualul Guvern nu doreşte să arate cât de prost stau finanţele ţării pentru 2013 şi ce măsuri grele trebuie să fie luate de România în anul următor ca să se poată încadra în parametri de deficit negociaţi cu organismele internaţionale”.
Părerea lui e întărită de analiştii economici. „Construc-ţia noului buget nu va fi simplă, deficitul trebuie să se reducă faţă de acest an (de la 2,2% din PIB la 1,9%, n.r.) iar în condiţiile în care sursele de venituri s-au cam subţiat şi cheltuielile pentru pensii şi salarii reîntregite trebuie susţinute din ianuarie, nu va fi deloc uşor”, spune preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
Care ar fi putut fi însă alternativa într-un an electoral? Umflarea veniturilor practicată tot de Emil Boc în 2011, cu creşteri fanteziste la capitolul fonduri europene, venituri din privatizări, exporturi? Se putea probabil şi aşa, cu o dezbatere furtunoasă în Parlament şi o rectificare în primele 3 luni ale anului 2013. „Există argumente şi pro şi contra amânării”, spune Dumitru. E bine ca doar noul Guvern să-şi asume strategia bugetară şi fiscală pentru 2013, amânarea e însă rea din perspectiva predictibilităţii de care are nevoie mediul de afaceri”.
Dincolo de ping-pong-ul cu acuzaţii şi exclamări gen „v-am spus eu” care predomină într-un an electoral, problemele noului buget sunt reale. E greu de crezut că vom asista la reîmpachetarea austerităţii, iar o creştere a fiscalităţii se va lovi, cel puţin iniţial, de componenta de dreapta din orice majoritate parlamentară rezultată după alegeri. Rămâne varianta tăierii la sânge a risipei din ad-ministraţia publică şi… speranţa unui an agricol mai bun ca 2012. „Înainte de a vorbi de cantitate, ar trebui să vedem care este calitatea cheltuielilor bugetare. Ani la rând investiţiile au fost bine reprezentate, dar rezultatele au fost modeste. La fel, achiziţiile publice – bunuri şi servicii – pot face obiectul unor ajustări” subliniază Ionuţ Dumitru.
Amânarea loveşte în instituţiile publice
Amânarea adoptării bugetului loveşte în companiile de stat şi instituţiile publice din mai multe puncte de vedere. În primul rând, fără bugetul propriu, o companie de stat poate doar continua lucrările pentru care au existat bani prevăzuţi în anul precedent. Pentru fiecare lună de activitate, în absenţa bugetului propriu (realizat pe baza celui de stat), compania în cauză poate cheltui doar 1/12 din suma realizată în anul precedent.
Orice licitaţie pe proiecte noi e interzisă, neexistând prevederea bugetară aferentă. Chiar fără buget, compania va trebui însă să plătească creditele care le are, ceea ce va diminua disponibilul acesteia pentru salarii şi lucrări. De obicei, adoptarea bugetelor companiilor avea loc de regulă în lunile de primăvară, iar amânarea bugetului de stat va împinge spre jumătatea anului realizarea bugetelor individuale ale companiilor publice. (D.C.)
