Grecia se confruntă cu limitarea strictă a suveranităţii şi trebuie să privatizeze active de o amploare similară cu vânzările companiilor est-germane în anii ’90, după căderea comunismului, a declarat preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, transmite Reuters, citată de Mediafax.
Juncker este totuşi optimist că măsurile convenite cu autorităţile de la Atena vor contribui la rezolvarea problemelor ţării.
„Suveranitatea Greciei va fi limitată strict”, a declarat Juncker pentru revista germană Focus, adăugând că echipe de experţi din zona euro se vor îndrepta spre acest stat.
În cazul privatizărilor, vor avea nevoie de o soluţie bazată pe modelul „agenţiei Treuhand” din Germania, care a vândut 14.000 de firme est-germane în perioada 1990-1994, a arătat Juncker.
Parlamentul elen a votat joi planurile de austeritate convenite de guvern cu UE şi FMI, care includ înfiinţarea unei agenţii de privatizare. Aprobarea planului de austeritate a dus la proteste violente pe străzile din Atena.
Grecii sunt extrem de sensibili la orice încălcare a suveranităţii sau la sugestiile ca nişte „comisari străini” să fie implicaţi în conducerea ţării.
„Nu putem permite ca grecii să fie insultaţi, dar trebuie să fie ajutaţi. Au spus că sunt pregătiţi să accepte expertiză din partea zonei euro”, a spus Juncker.
Guvernul elen trebuie să vândă numai în acest an active de stat în valoare de cinci miliarde de euro, riscând în caz contrar să rateze ţintele bugetare fixate cu UE şi FMI. Programul de privatizare prevede vânzarea în total a unor active de 50 de miliarde de euro.
Repetarea modelului privatizărilor din Germania ar putea fi dificil de acceptat de către greci, care sunt afectaţi de şomaj, recesiunea fiind în al treilea an.
Agenţia Treuhand a fost cel mai mare holding din lume şi ar fi trebuit să vândă companiile de stat cu profit. În schimb, şi-a încheiat activitatea cu un deficit uriaş şi resentimente din partea muncitorilor care şi-au pierdut slujbele.
Patru milioane de germani lucrau în 1990 la companiile incluse în portofoliul Treuhand, dar numai 1,5 milioane şi-au păstrat slujbele în 1994, când agenţia a fost închisă.
În loc ca profiturile să fie distribuite est-germanilor, aşa cum fusese stabilit, agenţia s-a închis cu datorii de 270 miliarde de mărci (172 miliarde euro).
Juncker a mai arătat că criza din Grecia a fost în mare parte provocată din interior.
În perioada 1999-2010, salariile au crescut cu 106,6%, chiar dacă economia nu s-a dezvoltat în acelaşi ritm, a explicat şeful Eurogroup.
Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat, sâmbătă, deblocarea următoarei tranşe de 12 miliarde de euro din programul de sprijin de 100 miliarde de euro convenit anul trecut de Grecia cu Uniunea Europeană şi FMI.
