„Suple“ şi eficiente, firmele de curierat taie felii tot mai mari din afacerile Poştei

Aţi încercat vreodată să cronometraţi tim­pul petrecut în aşteptarea unui colet la Poştă? Eu n-am reuşit niciodată să scap mai devreme de 30 de minute. Chiar dacă nu ai în faţă alţi clienţi sau tocmai se primeşte un transport nou de colete, procedura e complicată, funcţionarul poştal trebuie să completeze un adevărat cearceaf până te vezi cu pachetul în braţe.

La costuri apropiate, o firmă de curierat îţi poate livra acelaşi pachet în faţa casei şi scapi şi de deplasarea la oficiul poştal. Firmele de curierat o duc bine furând clienţii Poştei, dar la fel fac şi băncile. Cam 30% din veniturile Poştei vin din livrarea pensiilor la domiciliu, dar tot mai mulţi pensionari cedează ofertelor aparent mai avantajoase ale băncilor (iniţial, comisioanele bancare lipsesc pentru cei ce acceptă virarea pensiilor pe card, iar bătrânii se felicită că au economisit ciubucul poştaşului, ulterior acestea reapar însă discret).

Recent, soluţia managementului privat de tăiere în devălmăşie a salariilor poştaşilor pentru echilibrarea bugetului (ponderea cheltuielilor cu salariile în cheltuielile totale este la Poşta Română de 71%) s-a dovedit o idee proastă, determinând greve spontane la oficii. E ca şi cum ai alege să ai 100% din angajaţi nemulţumiţi, în loc să te limitezi la numai 10-20% cât ar reprezenta concedierile colective.

Cum o duce „concurenţa“?

Poşta a avut în 2011 (cele mai recente date de la Finanţe) o cifra de afaceri de 1,26 miliarde lei şi pierderi de 182 milioane lei. O în­­răutăţire a situaţiei faţă de 2010, când cifra de afaceri era mai mare (1,37 miliarde lei), iar pierderile mai mici (120,9 milioane lei). Numărul de salariaţi s-a redus de la 34.000 la 32.000 angajaţi. FAN Courier, liderul pieţei de curierat, a avut tot în 2011 o cifră de afaceri de 222 milioane lei şi un profit de 50 milioane lei cu numai 1.130 de salariaţi. Cargus are profit mai mic – 7,4 milioane lei – la o cifra de afaceri de 93 milioane lei şi 970 angajaţi. TNT România câştigă net 13,3 milioane lei cu doar 308 angajaţi şi o cifră de afaceri de 160 milioane lei, iar DHL România, la o cifră de afaceri de 17,5 milioane lei şi 424 salariaţi, se alege cu un profit curat de aproape 5 milioane lei.