Ministerul Transporturilor a anunţat transferul zborurilor low-cost de pe Aeroportul Băneasa pe Otopeni pentru martie 2012. Care este viitorul celui mai vechi aeroport al Capitalei, fără cei 1,5 milioane de pasageri înregistraţi anual?
După ce ani de zile conducerile succesive ale Ministerului Transporturilor au tot menţionat posibila mutare a zborurilor low-cost pe Aeroportul Otopeni, iar locuitorii de lux ai cartierului cu vile construite după 1990 în gardul Aeroportului Băneasa se plâng că zgomotul aeronavelor îi deranjează, actualul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu e hotărâtă să facă mutarea din martie 2012.
După această lună, Aeroportul Băneasa ar urma să devină unul de business într-un oraş în care nu se fac afaceri de amploarea celor din alte capitale europene.
Anca Boagiu: doar 4 euro în plus
Ministrul Transporturilor spune că mutarea pe Otopeni ar justifica o majorare a preţurilor de doar 4 euro pe bilet. Costul nu e însă totuna cu preţul biletului, iar creşterea decisă de operatori ar putea fi mai mare. Deja operatorii aerieni au început să se plângă.
Mutarea zborurilor low cost este „cel mai rău lucru care se putea întâmpla aviaţiei”, întrucât forţează companiile să scumpească biletele sau să iasă de pe piaţă, afirmă directorul executiv al Wizz Air, Jozsef Varadi.
Ce se va întâmpla cu Băneasa?
Teoretic, va rămâne aeroport de lux. Practic, veniturile obţinute de acesta vor fi mult mai mici decât cele actuale, cheltuielile ar putea rămâne neacoperite, iar aeroportul va rămâne la mâna conducerii Companiei Aeroporturi Bucureşti, care îl administrează atât pe acesta, cât şi Otopeniul.
Dacă toate cele aproximativ 18.000 de mişcări anuale ale unor aeronave business din România ar avea loc pe Băneasa, iar fiecare operaţiune ar fi taxată generos cu 410 euro, după calculele României libere şi tarifele menţionate de operatorii aerieni, veniturile anuale ale Aeroportului Baneasa ar fi de 7,6 milioane euro, adică sub jumătate din veniturile aeroportului din 2009, când acestea au fost de 19 milioane euro.
O altă alternativă este închiderea acestuia şi vânzarea preţio-sului teren investitorilor imobiliari atunci când piaţa îşi va reveni. Sunt însă câteva impedimente.
Dan Antoniu, pasionat de aviaţie şi autorul unei monografii dedicate celor două aeroporturi, spune că anterior declan-şării crizei se pregăteau acţiuni de închidere a aeroportului şi, ca urmare, a iniţiat şi a reuşit în final să protejeze aeroporutul prin includerea sa pe o lisă a monumentelor istorico-industriale. În al doilea rând, terenul Aeroportului Băneasa ar fi fost dat la începutul secolului trecut de către Maria Bibescu companiei aeronautice franco-române nou-înfiinţate, iar unele surse din industria aviaţiei afirmă că una dintre condiţiile puse atunci a fost menţinerea aeroportului cu această destinaţie.
