» Un grup de parlamentari a depus o initiativa legislativa privind eliminarea pragului de detinere la SIF-uri, ridicand, in acest fel, o minge la fileu speculatorilor.
» Bancile din zona euro au primit miercuri 442 miliarde de euro de la Banca Centrala Europeana – motiv de jubilatie pe burse –, cea mai mare infuzie de lichiditati din istoria BCE.
Scriam saptamana trecuta ca bursa este animata doar de speculatiile cu pragul la SIF-uri, un lucru trist in sine. Cum pana la o solutie definitiva din partea Curtii Constitutionale sau Parlamentului va mai trece ceva vreme, sa reluam argumentele care privesc investitia in SIF-uri din perspectiva portofoliilor si capacitatii acestora de a genera profit. SIF-urile au explodat la bursa in intervalul 2001-2007 pe fondul umflarii balonului creditului. Cum societatile de investitii aveau expuneri de 5-6% pe principalele banci din sistem (BCR, BRD dar si Banca Transilvania sau Bancpost), a avea SIF-uri devenise sinonim cu participarea la festinul bancilor. Ce vedem acum? Bancile par sa isi fi epuizat clientela solvabila. Numarul cererilor de noi credite a scazut dramatic, numarul restantelor a crescut, insa, ingrijorator. Economia pe ansamblu a facut un incredibil salt inapoi.
Nu vedem de ce o investitie, ocolita, in banci, prin intermediul SIF-urilor, ar fi de recomandat in aceste momente, cu tot discountul pe care il mai pastreaza actiunile fata de VUAN-ul real. A avea active subevaluate nu inseamna, totusi, prea mult in conditiile in care compania nu are potential de a genera profit in crestere (va aduceti aminte de marirea si decaderea societatilor de pe Rasdaq cu active imobiliare?). De acord, in perioada urmatoare poate fi o paine de mancat din speculatii la SIF-uri. In definitiv, si la BET-FI 100.000 de puncte existau analistii care recomandau SIF-urile! Pe termen lung, vor conta insa mai mult perspectivele sectorului bancar si economiei autohtone. Care nu arata deloc bine.
Daca tot vorbim de SIF-uri, sa amintim de o tranzactie interesanta intre Transilvania sI Muntenia cu actiuni ale santierului Naval Orsova. Pentru a nu fi obligata sa faca o oferta publica de cumparare minoritarilor, SIF Transilvania trebuia sa vanda din detinerile sale (avea 61,8%). Dupa incercari repetate, la un pret superior celui la care se realizau tranzactiile la bursa (8 lei fata de mai putin de 5 lei), Transilvania a reusit sa marite un pachet de 11,8% din actiuni, prin bursa, la 7 lei/actiune. Cumparatorul a fost… SIF Muntenia, aceasta demostrand ca SIF-urile se pot ajuta cand e cazul. Nu stim cat de incantatI sunt insa actionarii SIF Muntenia, care contempla o achizitie de pachet minoritar cu o prima de peste 40% fata de nivelul la care se faceau schimburile cu actiuni la bursa cu o saptamana inainte de respectiva tranzactie.
In final, o veste care are tangente mai putine cu piata bursiera autohtona. Bancile din zona euro au primit miercuri 442 miliarde de euro de la Banca Centrala Europeana – bursele au jubilat – in urma primei operatiuni de refinantare pe o perioada de un an derulata de institutie, aceasta fiind si cea mai mare infuzie de lichiditati din istoria BCE. Se pare ca europenii nu invata nimic din greselile americanilor, inundarea pietei cu bani pentru "reluarea creditarii", in conditiile in care supraindatorarea este una dintre cauzele majore ale actualei crize, fiind un balet riscant.
Principala preocupare a autoritatilor pare sa fie generarea conditiilor pentru aparitia unei inflatii stelare pe termen mediu, prin care sa descurajeze economisirea (ajutand astfel consumul) si sa reduca povara datoriilor din economie (pentru a impulsiona, iarasi, consumul). Sa vedem unde va ajunge, pe termen lung, planeta cu 6 miliarde de consumatori resuscitati cu orice pret.
Declaratiile presedintilor SIF dupa initiativa parlamentara de eliminare a pragului de detinere denota ca acestia nu sunt dispusi sa cedeze usor fotoliile de conducere si ca vor exercita un lobby intens pentru a nu se schimba nimic." Leonard Visan, director general Investica SA
