Expresivitatea, cheia unui discurs de succes

Atunci când avem de susţinut o prezentare fie în faţa colegilor, fie a şefilor sau a partenerilor, trebuie să fim conştienţi că fiind expresivi vom avea mai multă uşurinţă în a comunica. De asemenea, cu o dicţie bună, efortul depus de ascultătorii noştri în descifrarea mesajului va fi mai mic, astfel încât rata de succes în atingerea obiectivului principal va creşte considerabil.

Ionuţ este trainer şi se confruntă mereu cu prezentări în public, astfel încât el crede că modul în care vorbeşte reprezintă amprenta sa asupra a ceea ce doreşte să transmită. „În cazul meu, este într-adevăr valabil că sunt ceea ce vorbesc. Din acest motiv, sunt foarte atent când am de susţinut un discurs şi mai ales sunt precaut să nu fac greşeli, pentru că lucrez cu oameni cărora trebuie să le arăt că sunt stăpân pe cuvintele mele”, povesteşte Ionuţ. „Orice neglijenţă a mea faţă de ceea ce vorbesc atrage după sine şi pierderea credibilităţii în faţa clienţilor mei”, mărturiseşte trainerul, care spune că o prezentare şi-o pregăteşte din timp, anticipând inclusiv momente care îl pot lua prin surprindere.

Vorbirea stă la baza brandului personal

Alexandru Agarici, artist liric şi trainer de vorbire, vede în vorbire un canal important pentru a ne dezvolta, astfel încât să ne diferenţiem de cei din jur şi să fim unici. „Brandul personal este, în traducerea mea, modul prin care fiecare dintre noi devenim unici, dezvoltându-ne şi dezinhibându-ne expresiile vocale şi coporale. Studiul vorbirii pune accent pe frumuseţea cuvântului, prin aceasta înţelegându-se ştiinţa de a pronunţa, de a sugera în paraverbal şi de a regăsi timbrul plin, pătrunzător şi luminos”, explică Agarici, susţinând că un brand personal trebuie să pornească de la axioma că se vor redescoperi resursele vocale şi corporale cu care ne-am născut. Astfel, pentru construirea unui brand, trebuie să fim conştienţi că vocea şi corpul se completează şi se sprijină pentru a exprima şi comunica. Prin urmare, studiul pentru dezvoltarea abilităţilor de bun vorbitor trebuie îmbinate cu cele pentru expresia corporală. „Aici se pot include cursuri de actorie, pantomimă, dans, balet, adică acele direcţii artistice ce dau expresie gestului, posturii, mişcării. În acelaşi timp, vorbirea presupune studiu în dezvoltarea şi controlul respiraţiei, impostaţiei şi articulării. Toate acestea sunt direcţii de studiu tehnice, dar, în sine, ele nu ne aduc nimic dacă nu le punem în slujba emoţiei şi ideii pe care le exprimăm”, completează Agarici.

Încălzirea vocii, esenţială

Dacă sunteţi în ipostaza de a ţine un discurs fie în faţa colegilor, fie a clienţilor sau a şefilor, trebuie să aveţi în vedere cât de importantă este pregătirea. Pentru început, tre­buie să identificaţi raportul exis­­tent între dumneavoastră ca vorbitor şi persoanele care vor face parte din masa ascultătorilor. În plus, un discurs de o durată importantă necesită inclusiv procedee de încălzire a vocii, exerciţii de dicţie sau de mişcare a corpului. Pe lângă acestea, Alexandru Agarici crede că o parte importantă a procesului de pregătire pentru susţinerea unui discurs se petrece undeva în subconştient şi tine de o acumulare pe care o resimţim ca o emoţie crescândă, reprezentând combustibilul comunicării şi potenţând expresivitatea. În caz că emoţiile copleşesc vorbitorul, acestea pot fi controlate prin studiul respiraţiei, completat cu exerciţii de improvizaţie.

Profilul oratorului ideal

„Un orator bun «vrăjeşte» publicul cu tehnici nonverbale şi îi încântă setea de spectacol cu ajutorul paraverbalului”, spune Alexandru Agarici. Acesta ar fi portretul vorbitorului care nu crede că doar prin exprimarea unor idei într-o notă neutră poate avea succes asupra ascultătorilor săi.

„Expresivitatea reprezintă uşu­rin­ţa cu care oratorul comunică verbal, nonverbal şi paraverbal. Drumul ideilor de la orator până la public trece prin pragul verbalizării, adică acel proces prin care ideile sunt transmise prin cuvinte. Cu cât dicţia este mai bună, cu atât efortul depus de public în descifrarea mesajului este mai mic”, conchide Agarici. 

Cum să pregătiţi un discurs

1. ANALIZAŢI AUDIENŢA. Planificaţi-vă un discurs care să conţină informaţii ­relevante pentru ascultătorii prezenţi.

2. ALEGEŢI O TEMĂ-CHEIE. Scrieţi acest lucru pe o bucată de hârtie separată şi apelaţi la ea frecvent atunci când vă documentaţi pentru prezentare. Dezvoltaţi tema principală cu nu mai mult de patru sau cinci subpuncte.

3. SCRIEŢI O INTRODUCERE PUTERNICĂ şi memoraţi-o, astfel încât veţi putea avea contact direct pentru primele minute cu audienţa. De asemenea, folosiţi-vă de un „cârlig emoţional” pentru a atrage atenţia ascultătorilor.

4. ATRAGEŢI ATENŢIA prin citate cu ­impact şi statistici dramatice.

5. FOLOSIŢI FRAZE SCURTE. Acest lucru va face din mesaj unul mai clar şi vă va permite să aveţi pauze de respiraţie la intervale regulate.

6.CREAţi UNUI SISTEM DE MARCARE A TEXTULUI pentru a nu pierde logica argumentelor. Încercuiţi cu diferite culori cuvintele-cheie.

7.REZUMAŢI PUNCTELE-CHEIE aproape de final, dar într-un mod eficient.

8. RESPECTAŢI TIMPUL ALOCAT. De ­asemenea, ţineţi minte că, după 20-25 de minute, chiar şi ascultătorii cei mai atenţi ar putea să-şi piardă interesul. Folosiţi-vă de fraze scurte, articulaţi cuvintele-cheie. Dacă discursul este prea scurt, terminaţi cu o perioadă de întrebări şi răspunsuri.

9. PREGĂTIŢI PLIANTE pentru audienţă ­care să sintetizeze punctele-cheie pentru a le înmâna la finalul prezentării. ­Asiguraţi-vă că aţi inclus numele şi ­contactul dumneavoastră.

Sursa: Sorin Păun, Ascendis