19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăZig ZagProcurorii militari au publicat fotografii din dosarul Mineriada pentru a identifica 100...

Procurorii militari au publicat fotografii din dosarul Mineriada pentru a identifica 100 de victime reținute în Piața Universității

Procurorii militari au decis să solicite ajutorul cetăţenilor şi au publicat pe site-ul instituţiei fotografii existente în dosarul “Mineriada”, pentru a identifica 100 de persoane reținute din Piața Universității pe 13 iunie 1990 și care au fost duse la UM Măgurele, se arată într-un comunicat al Parchetului General remis redacţiei România Liberă.

Procurori ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus prin ordonanță, în temeiul art. 196 alin. 2 din Codul de procedură penală, autorizarea publicării pe site-ul instituției a fotografiilor existente la dosarul cauzei, în scopul identificării tuturor persoanelor vătămate. Până în acest moment, în urma verificării datelor menționate în evidențele constituite la nivelul unităților unde aceste persoane au fost reținute, cât și a fotografiilor realizate la momentul reținerii, nu în toate cazurile identificarea a fost posibilă, întrucât unele din aceste persoane au declarat date de stare civilă care nu le aparțineau sau care nu au corespondent în Baza de date centrală de evidență a persoanelor, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Parchetul precizează că, pentru circa 100 de persoane din Piața Universității, reținute în dimineața zilei de 13 iunie 1990, nu există date suficiente care să poată conduce la identificarea lor, întrucât au fost indicate în albumele foto realizate în incinta UM Măgurele numai cu nume și prenume, fără alte date suplimentare.

Astfel, cu toate că au fost efectuate de către procurorii militari o serie de verificări, acestea nu au condus la identificarea tuturor persoanelor vătămate în urma evenimentelor din 13 — 15 iunie 1990 petrecute în municipiul București, acesta fiind, de altfel, unul dintre obiectivele stabilite în sarcina procurorilor prin hotărârea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost confirmată măsura infirmării dispusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest context, în vederea soluționării cu celeritate a cauzei, publicăm fotografiile următoarelor persoane. Datele care pot conduce la identificarea persoanelor vătămate din cauza anterior menționată urmează a fi furnizate într-un interval de 30 de zile de la data postării pe site-ul instituției a fotografiilor publicate, după care acestea vor fi retrase, mai spune Parchetul.

În dosarul “Mineriada” sunt cercetați penal, printre alții, fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Nicolae Dumitru — fost prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu — fost adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare.


Citeşte şi: Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a REFUZAT să dea declarații de inculpat la Parchetul General în dosarul “Mineriadei”. A cerut amânare pentru consultarea dosarului

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, este citat la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul “Mineriadei”. Liderul onorific al social-democraţilor este acuzat de crime împortiva umanităţii.


Manifestația din iunie 1990

Prin “mineriada” din 13-15 iunie 1990 a fost înăbușit un miting-maraton din Piața Universității. Protestarii au cerut, atunci, alegeri libere, fără comuniști și securiști. Manifestația a fost înăbușită cu violență de către civilii chemați de comunistul Ion Iliescu, președintele de atunci al țării, și de foști ofițeri de Securitate, recuperați în noile structuri ale serviciilor secrete inființate după Revoluția din decembrie 1989.


Citeşte şi: “Luceafărul huilei” nu se căieşte nici după 26 de ani. Miron Cozma: „Iliescu a vrut să îmi dea 7000 mp de pământ în Primăverii”

Fostul lider al minerilor susţine într-un interviu pentru România liberă că ortacii au ajuns la București pe 14 iunie 1990, la o zi după ce a început oficial mineriada. Mai mult, Cozma spune că Liga Studenților și Facultatea de Drept au fost vandalizate de militarii conduși de colonelul Kuki Borislavschi, cumnatul lui Petre Roman.


După 26 de ani, încă se caută adevărații vinovați

Mitingul-ma­­­­raton a în­ceput în Piața Uni­­ver­si­tă­­­ții din București la data de 22 aprilie 1990 împotriva FSN (Frontul Salvării Naționale) și a președintelui provizoriu Ion Iliescu și a fost înăbușit în perioada 13-15 iunie 1990, în baza unui plan conceput de șeful statului, de premierul de atunci, Petre Roman, de prim-vicepremierul Gelu Voican Voiculescu, de ministrul de Interne, Mihai Chițac, de ministrul Apărării Victor Athanasie Stănculescu, de șeful Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu, de alți lideri FSN și șefi militari de atunci, implicați în planul de reprima­re, conceput la reședința pre­zidențială de la Scroviștea, la înce­putul lunii iunie 1990.


Citeşte şi: Fostul premier Petre Roman a fost audiat de procurori în dosarul Mineriadei din iunie 1990. I s-a comunicat oficial că este inculpat

Fostul premier Petre Roman s-a prezentat marţi la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei din iunie 1990. La acel moment, Roman era șef al Guvernului. Petre Roman și alți 17 demnitari din conducerea de atunci a statului român, precum şi fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, sunt acuzați în acest moment de infracţiuni contra omenirii şi de reprimarea manifestanţilor din Piaţa Universităţii.


Potrivit planului, din care apar informații  în „Jurnalul de luptă“ al MApN, publicat în „România liberă“, în dimineața zilei de 13 iunie au fost ridicați protestatarii (aflați în greva foamei) din corturile instalate în fața Teatrului Național, de vizavi de Universitatea București. Apoi, forțe de ordine îmbrăcate în civil i-au atacat pe jandarmi (îmbrăcați în uniforme) și au dat foc autobuzelor Jandarmeriei, cu scopul de a acredita convingerea că protestatarii din Piața Universității sunt violenți și că ar avea intenția de a da o lovitură de stat. De asemenea, s-a dat foc Poliției Capitalei și a fost „ocu­­pa­tă“ Televiziunea Română Liberă (atunci, singurul post TV), care și-a întrerupt transmisia câteva minute.

Președintele de atunci, Ion Iliescu, a anunțat populația Ro­mâniei că forțe legionare au arborat steagul legionar „verde“ (legiona­rii au avut steag negru!) pe sediul Poliției Capitalei și i-a chemat pe muncitori și pe minerii din Valea Jiului să vină la București să apere democrația. În noaptea de 13 spre 14 iunie au fost împușcate, din spate, patru persoane, rănite alte trei și arestate abuziv circa 270 de persoane. În zilele de 14 și 15 iunie, hoarde de mineri, coordonați de ofițerii serviciilor secrete (foști ofițeri de Securitate), au bătut bestial mii de persoane de pe străzile Capitalei, peste 1200 fiind arestate abuziv și duse în două unități militare. Au fost devastate sediile partidelor istorice, locuința  politicianului PNȚ-CD Ion Rațiu, sediul României libere, Universitatea București, Institutul de Arhitectură “Ion Mincu”, alte sedii unde se ascundeau “forțele reacționare”, adică, intelectualii. S-a și strigat atunci “Moarte intelectualilor!”.  


Citeşte şi: Emil “Cico” Dumitrescu, după audierea la Parchetul General în dosarul “Mineriada”: Nu am fost acolo, dar eu zic că Ion Iliescu nu-i vinovat

Amiralul în rezervă, Emil “Cico” Dumitrescu a fost audiat la Parchetul General în dosarul “Mineriada”, el declarând că fostul președinte Ion Iliescu nu este vinovat pentru ce s-a întâmplat în iunie 1990.


În ultimii 26 de ani, dosarul Mineriadei a fost închis și redeschis de mai multe ori. Până în 1997 nimeni nu a făcut nici o anchetă. Documentele au zăcut în sertare, singurele investigații referitoare la arestările abuzive fiind făcute de către procurorul-inspector de atunci Monica Macovei. Aceasta propunea în 1992 anchetarea a nouă procurori care au permis arestarea și cercetarea abuzivă a 59 de persoane.

Când a început procesul

În 1997, cazul a fost deschis de către generalul–magistrat Dan Voinea, care a și trimis în judecată o parte din dosar (referitoare la uciderea celor patru persoane în noaptea de 13-14 iunie 1990). În 2001, după revenirea la putere a lui Ion Iliescu, dosarul a fost închis și chiar s-a pus în discuție topirea acestuia. După 2005, dosarul Mineriadei a fost redeschis tot de către Dan Voinea, care a pus sub învinuire 36 de foști demnitari, printre care și pe Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Emil Cico Dumitrescu, Gelu Voican Voiculescu. Prin schimbarea legislației din 2006 (în cauzele în care erau anchetați militari și civili, dosarul urma a fi anchetat doar de către procurorii civili), dosarul a fost declinat de la Secția Parchetelor Militare către Secția civilă de urmărire penală și criminalistică, unde a fost închis în 2007.

În urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului, dosarul a fost redeschis.  La data 5 februarie 2015, Par­chetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infir­mat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în dosarul evenimentelor din iunie 1990, ancheta urmând a fi făcută de Secția Parchetelor Militare (între timp, s-a schimbat din nou legislația și com­petența a revenit Parchete­lor Militare). Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a confirmat, pe 9 martie 2015, decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

În ordonanța prin care procurorii au redeschis dosarul se arată: ”În zilele de 11 – 12.06.1990, Ion Iliescu, în calitate de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chiţac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ş.a., a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în baza acestei hotărâri fiind declanşat, în dimineaţa zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populaţii civile, la care au participat forţele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, atac soldat cu decesul a patru persoane şi rănirea a altor trei prin împuşcare, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane.

Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alţi membri ai Guvernului, lideri de sindicat şi conducători ai unor centre industriale şi bazine carbonifere din ţară, a decis organizarea deplasării la Bucureşti a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, au continuat atacul declanşat în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, provocând vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane”.

 

 

 

Cele mai citite

Welkins: Excelență în siguranță și inovație pentru clădiri

În lumea modernă, unde siguranța, accesibilitatea și iluminarea sunt priorități esențiale, compania Welkins Fire Protection Solutions SRL se remarcă ca un lider în furnizarea...

Valabilitatea cardurilor de energie a fost prelungită

Guvernul a decis ca valabilitatea cardurilor de energie să fie prelungită până pe 31 mai, cu încă două luni față de termenul inițial. Aceasta...

Securitatea și sănătatea în muncă – serviciu obligatoriu pentru orice afacere din România

Companiile active cu minim un angajat au obligația de a respecta un protocol foarte strict pentru a asigura întregului personal condiții sigure de muncă....
Ultima oră
Pe aceeași temă