Membrii echipei care a efectuat săpăturile arheologice pentru punerea în valoare a Cavoului Roman de la Galați au avut surpriza să descopere noi artefacte de valoare, pe care le numesc „un mic tezaur”. Este vorba de foițe de aur și de pietre semiprețioase, care s-ar putea să fi făcut parte dintr-o bijterie sau o decorație ce a aparținut comandantului militar roman care a fost înmormântat acolo în urmă cu 1.800 de ani.
Monumentul a fost descoperit în 1974, în timp ce se efectuau excavări pentru fundația unui nou bloc din cartierul gălățean „Dunărea”. Atunci, arheologul Mihalache Brudiu, de la Muzeul de Istorie Galați, a preluat vestigiile găsite în cavou, fragmente de arme, elemente de la uniformă, obiecte din ceramică. Foițele de aur și pietrele semiprețioase au fost găsite îngropate în camera mică a cavoului.
Au fost evacuate zeci de camioane de pământ și moloz până să se ajungă la monument. Cea mai spectaculoasă dintre descoperiri este „un mic tezaur”, format din mai multe foiţe din aur, decorate cu diverse motive geometrice şi 20 de „almandine”, pietre semipreţioase din categoria granatelor.
„Am reușit să găsim în camera mică din această construcție, îngropat, un mic tezaur, format din foițe de aur, decorate cu diverse motive geometrice și 20 de pietre semiprețioase care se numesc almandine. Sunt pietre de culoare roșu-rubiniu, care se foloseau ca piese de montură la inele, broşe şi la pandantive în antichitate. Faptul că au fost depuse intenţionat într-un loc ascuns dovedeşte că au avut o misiune sigură: ele au făcut parte din bagajul din lumea de dincolo a defunctului care fusese îngropat acolo, cu mari onoruri. Acest mic tezaur este important nu numai pentru spectaculozitatea lui, arată că defunctul avea un potenţial economic important și ne ajută foarte mult în ceea ce priveşte datarea acestui mormânt”, ne-a declarat arheologului Gabriel Jugănaru.
O nouă datare
După noua cercetare arheologică, va fi devansată atestarea monumentului. În loc de secolul al IV-lea d.Hr., este propusă o nouă datare, între a doua jumătate a secolului al II-lea d.Hr. şi a doua jumătate a secolului al III-lea d.Hr.
„Monumentul este unic prin tipologia lui și cronologia lui. Este, din câte am investigat noi până acum, cel mai timpuriu monument de acest fel descoperit în lumea romană din zona aceasta. Avem o serie de analogii, de asemănări cu el, în Dobrogea, la Tomis, la Callatis, la Ribida, la Tropaeum Traiani, dar toate acestea sunt datate între secolul IV și secolul VI d.Hr., datate precis, după monede. Cavoul Roman de la Galați este cel mai timpuriu dintre ele”, spune arheologul.
Un monument cu dimensiuni impresionante
Potrivit arheologilor, Cavoul Roman de la Galați este o descoperire importantă și datorită dimensiunilor sale impresionante. Are lungimea de 9,4 metri, lățimea de 8,2 metri și ziduri cu grosimea de 1,6 metri. Împreună cu cupola din material ceramic avea înălțimea de aproximativ 5 metri, dar acum zidurile se ridică numai până la 60 de centimetri deoarece cavoul a fost distrus la excavările din 1974, atunci când a și fost descoperit.
„Sunt o serie de elemente constructive interesante ale acestui monument. Este vorba în primul rând de dimensiunile acestuia față de cele ale construcțiilor similare de epocă romană din Dobrogea. Cavoul Roman de la Galați are dimensiuni foarte-foarte mari. Pe de altă parte, zidurile sunt foarte groase”, spune Gabriel Jugănaru. Cavoul este format din două camere. Partea interioară a Cavoului Roman este tencuită cu mortar alb, pe bază de var și nisip, toate laturile fiind decorate la bază cu motive pictate liniar, cu vopsea roșie. La momentul descoperirii monumentului, când au fost găsite și fragmente din pereți și cupolă, acestea aveau și alte tipuri de decorațiuni. „Plecând de la aceste elemente, putem propune o reconstituire a acestor decorațiuni”, a adăugat arheologul.
Istoria, distrusă cu buldozerele
Cavoul Roman a fost descoperit când se făceau excavările pentru fundația unui bloc. Pinioanele s-au spart în momentul în care excavatoristul a forțat cupa utilajului în zidurile monumentului. Se pare că muncitorii au mai încercat să smulgă din pământ blocul de piatră legându-l cu șufe metalice trase cu buldozerele. Așa că până să vină arheologul Mihalache Brudiu, care a cerut oprirea lucrărilor, monumentul fusese deja distrus.
„Cavoul se află într-o stare de conservare precară. Mulți dintre noi ne așteptam să găsim o construcție întreagă. Au venit locuitori din zonă, care voiau să vadă unde este tunelul de intrare în Cavoul Roman, crezând că este o construcție întreagă. A fost o construcție întreagă în 1974, dar vremurile au făcut ca acest obiectiv foarte important să fie distrus de cei care au făcut groapa pentru fundația blocului. Dacă nu intervenea domnul profesor Brudiu poate că nu rămânea nimic din acest cavou”, spune Gabriel Jugănaru, coordonatorul echipei de arheologi.
Propunerea arheologilor: pus în valoare într-un muzeu de sit
Monumentul de la Galați este înscris de arheologi în categoria „hypogeu”, de la grecescul „hypo” care înseamnă „sub” și „geo”, care înseamnă „pământ”. În raportul echipei de arheologi, la capitolul propunerilor de punere în valoare, se spune că monumentul ar putea fi inclus într-un mic muzeu de sit: „Mormântul hypogeu consacrat în literatura de specialitate sub denumirea de Cavoul Roman, alături de celelalte vestigii arheologice din situl de la Tirighina-Barboși ce vor fi puse în valoare, poate deveni un reper important pe harta culturală a României. Pe baza informațiilor obținute în cele două campanii arheologice din 1974 și 2018 propunem restaurarea mormântului hypogeu și înglobarea acestuia într-un mic muzeu de sit”, se spune în raport.
