Înainte de 1990, ziua de 23 august se reducea la defilare, mici, bere și plimbări la iarbă verde. Era zi liberă. Toată lumea, vrând-nevrând, sărbătorea „insurecția armată”, adică momentul în care România a rupt legăturile cu Germania și a trecut alături de forțele aliate în Al Doilea Război Mondial. Acum, 23 august este ca oricare zi din calendar.
Guvernele comuniste aflate la putere au făcut din ziua de 23 august un model de luptă împotriva capitalismului, care, potrivit liderilor de stânga, a adus țara în pragul dezastrului economic. Dezastru care a fost atribuit liderilor politici, fie că au susținut sau nu alianța României cu Germania.
Contextul politic nu a fost nici el de partea capitalismului românesc. Împărțirea sferelor de influență din Europa de Est, la Conferința de la Moscova din octombrie 1944, între Churchill și Stalin au plasat România în brațele Uniunii Sovietice. Discuțiile privind influența marilor puteri începuseră înainte de 23 august 1944, când România trecea de partea aliaților. Atunci, România a fost sacrificată de Churchill în favoarea Greciei. Întreaga industrie dezvoltată de oamenii de afaceri interbelici a luat drumul Moscovei, iar întreprinderile românești au servit intereselor sovietice. Dar cum arăta cu adevărat economia unei Românii pe care comuniștii au început să o „reclădească” cu ajutorul „fratelui mai mare” de la răsărit.
Citește textul integral pe site-ul newmoney.ro.
