12.8 C
București
luni, 22 aprilie 2024
AcasăSportAtletismImoralitatea apartenentei la francmasonerie

Imoralitatea apartenentei la francmasonerie

Doresc sa demonstrez in cele ce urmeaza ca apartenenta la francmasonerie este cel putin imorala.
Voi pune in paranteza toata controversa in legatura cu contributia reala si potentiala, negativa sau pozitiva, a francmasoneriei la istoria omenirii pentru ca aceasta nu schimba cu nimic concluzia in problema pe care am pus-o.
Pentru sprijinitorii francmasoneriei, aceasta a contribuit, printre altele, la realizarea unui climat de toleranta si libertate politica (?), la constituirea statelor nationale, la evitarea unor conflicte.
Pentru adversarii francmasoneriei, aceasta a fost o forta in principal oculta, prin care raul major s-a revarsat asupra lumii. Ea ar fi contribuit la izbucnirea razboaielor mondiale din ultimele secole, la impartirea lumii in zone de influenta, la vanzarea unei parti a Europei comunismului sovietic, chiar la fundamentarea si biruinta acestuia, la triumful nu al tolerantei benefice, ci la incurajarea imoralitatii, pornografiei, homosexualitatii, in numele unei false lupte impotriva discriminarii si sprijinirii asa-ziselor minoritati, la tendintele anticrestine in numele democratiei, in realitate a unui libertinaj criminal.
Asa cum am spus, nu voi intra in aceasta controversa care deschide calea unei discutii niciodata terminate si in realitate nesemnificative pentru ceea ce vreau sa demonstrez.
Voi arata ca, indiferent ce parere avem despre contributia francmasoneriei, pozitiva sau negativa, la viata societatii din ultimele secole, participarea la ea este imorala in sine. Indiferent ca vedem jumatatea plina sau cea goala a paharului, conteaza doar responsabilitatea pentru ce lipseste.
In fond, ce este francmasoneria?. Plecam de la ceea ce se stie fara nici un dubiu. Francmasoneria este o asociatie prezenta in toata lumea, care dispune de fonduri uriase, sursa unei influente viu simtite, cel putin aceasta este marturia a foarte multi oameni, peste care nu se poate trece fara a friza absurdul, si care, cu toate acestea, nu este cunoscuta in toate aspectele ei, desi s-au spus si s-au scris despre ea milioane de pagini si de emisiuni televizate si relatari pe Internet.
Sa plecam de la ceea ce se vede: asociatiile vazute care, chiar daca par a fi doar de fatada, mascand centrele veritabile de putere si influenta, sunt totusi singurele de necontestat pentru toata lumea, inclusiv pentru cei neinitiati. Luam deci de buna, asa cum am facut de la inceput, ceea ce se vede. Astazi, membrii francmasoneriei vazute pretind ca ea este un fel de asociatie nevinovata, care nu are nici un fel de caracter sau teluri politice, religioase, estetice etc. Este greu, daca nu imposibil de imaginat si admis ca miliardele de dolari din dosul acestor asociatii sau loje, raspandite in toata lumea, nu urmaresc si nu cer membrilor lor nimic politic, religios sau artistic. Simple asociatii Ð eventual de jucat golf sau bridge. Dar pentru a demonstra fara drept de apel si a stabili ca ultima concluzie posibila caracterul imoral al participarii la francmasonerie, sa luam ca bune aceste afirmatii.
Ceea ce se pretinde in fond este ca francmasoneria nu este in ultima instanta decat o asociatie frateasca, tinzand spre a generaliza in toata lumea spiritul de maxima toleranta. Dar toleranta fata de ce si de pe ce pozitie? Toleranta ca atare, fara a lamuri in prealabil aceste elemente si fara a avea o pozitie fata de ele este o notiune goala. Inainte de a avea o credinta, toleranta ta este o atitudine inutila, care face sa zanganeasca o moneda calpa.
De altfel, ceea ce este valoros in atitudinea de toleranta este imbratisat astazi, cel putin declarativ, de majoritatea societatilor civilizate.
S-a renuntat, cel putin in marea majoritate a societatilor civilizate, si in primul rand in zona crestina, la impunerea conceptiei de viata prin forta statala.
Fiecare trebuie sa fie liber in raport cu puterea politica, sa gandeasca asupra lumii, a vietii si a organizarii societatii asa cum doreste. In orice caz, valoroasa este aceasta toleranta, acest respect al credintei celorlalti, neutilizarea in nici un fel a fortei sau a ascendentului pe care ti-l da puterea politica pentru alinierea celorlalti la propriile tale convingeri, in masura si numai in masura in care ai o convingere pe care firesc doresti sa o raspandesti, insa exclusiv pe cale spirituala, a argumentelor. Adevarul in care nu crezi si pe care nu doresti sa-l impartasesti altora nu este decat o caricatura de adevar.
De aceea, o asociatie care pretinde ca nu militeaza pentru nici o conceptie religioasa sau politica, ci exclusiv pentru toleranta, este o imensa cacealma daunatoare si absurda.
Aceasta pozitie afirmata declarativ de partea vazuta a francmasoneriei, posibil pentru uzul naivilor, si care are menirea de a acoperi atitudini mult mai grave nemarturisite, este ea insasi de o mare nocivitate pentru ca ea conduce la slabirea si in final abandonarea oricarei credinte. Atitudine sterilizanta si cel putin la fel de nociva ca si fanatismul intransigent de care francmasoneria pretinde ca ne apara.
Nu ar fi de mirare ca aceasta pozitie, transparent afirmata, sa ascunda, asa cum multi cred, un tel ocult, mergand pana la dorinta de dominatie a lumii, de anihilare a credintelor religioase, indeosebi a crestinismului, si chiar asa cum unii o sustin, de satanizare a societatii noastre. Este atat de aberanta afirmatia ca francmasoneria nu doreste decat sa raspandeasca toleranta incat toate aceste suspiciuni isi gasesc justificarea.
Dar din nou sa renuntam la orice alte invinuiri si suspiciuni si sa ramanem strict la ceea ce se recunoaste de catre partea vazuta a francmasoneriei si chiar sa plecam de la premisa ca nu exista parte oculta a francmasoneriei, oricat de improbabila este aceasta ipoteza, pentru a vedea ca acest “rest” de necontestat este el insusi profund imoral, asa cum si mai imorala ar fi si alternativa unor actiuni politice sau (anti)religioase oculte, caracter care ar face-o profund daunatoare societatii omenesti.
S-a ajuns cu greu la convingerea Ð acum de necontestat Ð ca cele mai mari sanse pentru ca politica sa fie benefica este transparenta.
In societatile moderne, centrele de initiativa politica trebuie sa fie la lumina zilei si sa actioneze pe baza unor reguli cunoscute pentru a mari sansele de reusita a lor. Desigur, nu totdeauna aceasta transparenta si aceste reguli sunt respectate si nu totdeauna, chiar cand se respecta, ele conduc la cele mai bune solutii si la eliminarea elementelor nocive si chiar imorale din viata publica.
Totusi, sansele cele mai mari pentru optimizarea vietii publice o constituie transparenta si respectarea unor reguli minimale.
Este posibil ca initiativele politice pornind din centre oculte sa fie bune in anumite momente. Aceasta nu impiedica ca o astfel de politica sa fie per sold rea si mai ales sa nu contina in mult mai mare proportie primejdii nemasurate, unele cu caracter criminal si potential fatale civilizatiilor in cadrul carora se manifesta.
Ce sunt deci si ce justificare au asociatiile francmasone dupa ce am eliminat, asa cum sustin francmasonii, chiar frizand absurdul, orice caracter militant al lor pe diferite planuri si de asemenea dupa ce am vazut ca justificarea asa-zisei “lupte pentru toleranta” este goala de continut.
Singura justificare, de neinlaturat, de fapt liantul si forta pe care o au si pe care o marturisesc formal de la inceput societatile masonice, ramane organizarea, in mijlocul unor societati mai mari, de nuclee cu oameni ce se ajuta reciproc, transferand criteriile de selectie si promovare sociale.
Aceasta este de fapt singura justificare posibila, chiar daca aceasta nu se recunoaste deschis, pentru apartenenta la francmasonerie, in conditiile in care se ia in serios afirmatia ca ea a renuntat la orice teluri politice, religioase sau chiar estetice sau sportive.
Analizam deci imoralitatea apartenentei la francmasonerie, in conditiile in care dam crezare afirmatiei ca ea nu mai are teluri religioase sau politice. Daca aceste teluri exista totusi, bine mascate, aceasta nu ar face decat sa agraveze caracterul imoral si daunator al apartenentei la francmasonerie.
Prin urmare, din nou si din nou, vom porni, chiar frizand absurdul, de la aceasta afirmatie de totala neutralitate a francmasoneriei pentru a arata fara dubiu ca in orice caz apartenenta la francmasonerie este imorala. De mii si sute de ani, omenirea incearca, in ciuda nenumaratelor ratari, sa stabileasca criteriile obiective, cat mai oportune pentru societate, a selectiei si promovarii in cadrul ei.
O asociatie cum ar fi cea a francmasoneriei, care nu are nici un alt scop decat cel al intrajutorarii reciproce a membrilor sai prin eludarea sau in orice caz transgresarea criteriilor transparente de promovare in societate este evident imorala.
Negarea unor scopuri politice sau religioase, pe langa ca este pentru un om cat de cat lucid si informat total inacceptabila, nu inlatura cu nimic caracterul imoral si antisocial al apartenentei la francmasonerie.
Admitand, chiar impotriva evidentei si a bunului simt, neutralitatea politica si religioasa a francmasoneriei, nu se face altceva decat sa se puna in relief ca motivatia atitudinii lor este una interesata, imorala si antisociala. Prin urmare, pentru un crestin nici nu se pune problema justificarii participarii la francmasonerie, dar chiar pentru un necrestin situatia este inacceptabila moral.
In general, cei care intra astazi in francmasonerie sunt intelectuali si, din pacate, acestia au in general o mare capacitate ca, atunci cand interesele lor o cer, sa-si justifice pozitia.
Totusi mi se pare ca argumentele care condamna din punct de vedere moral apartenenta la francmasonerie sunt atat de pertinente incat este imposibil ca macar o urma de indoiala sa nu razbata pentru cel ce opteaza pentru apartenenta la ea si caruia i-a mai ramas o farama de bun simt.
Acestuia, daca se uita cu luciditate in oglinda, este imposibil sa nu-si apara siesi penibil.
Pentru ca acest sentiment al penibilului sa mijeasca in constiinta celor carora le-a mai ramas o urma de bun simt si sunt membri ai francmasoneriei, am scris, poate cu naivitate si in zadar, aceste randuri.

Cele mai citite

Caz controversat în Bulgaria. L-a demis pe ministrul de externe și a preluat el postul

Decizia premierului interimar bulgar, Dimităr Glavcev, de a demite ministrul de externe, Stefan Dimitrov, la doar două săptămâni de la numirea acestuia în post,...

Un atac rusesc a rupt în două turnul de televiziune din Harkov

Turnul de televiziune de 240 de metri din orașul ucrainean Harkov, nord-est, s-a rupt în două, iar partea sa superioară a căzut la pământ,...

Ana Blandiana a lucrat pe șantier, ca ucenic de zidar

Cunoscuta poetă Ana Blandiana a rememorat câteva momente complicate din biografia ei, mărturisind și că, într-o anumită perioadă, a lucrat pe șantier, ca ucenic...
Ultima oră
Pe aceeași temă