La „Casa Colecțiilor“ din cadrul Muzeului de Istorie Galați a fost deschisă o expoziție de obiecte masonice care ilustrează rolul avut de această organizație secretă la Marea Unire de la 1918 și în viaţa socială, politică şi economică din acea vreme. Expoziţia organizată de Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice şi Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti cuprinde documente masonice, obiecte masonice din porțelan, metal și lemn.
Crearea statului unitar român a fost realizată de o generație care a reușit realizarea pas cu pas a mai multor idealuri pe care românii și le doreau de câteva sute de ani, Unirea Principatelor, Independența și Marea Unire. Potrivit directorului Muzeului de Istorie Galați, prof. Cristian Căldăraru, liderii acestei generații au fost tinerii școliți în vestul Europei, care au luat contact cu ideile de reformare a regimurilor politice din Europa ale organizațiilor masonice.
„A fost o perioadă din secolul al XIX-lea în care românii tineri, fie că erau din Valahia, fie că erau din Ardeal sau din Moldova, plecau la studii în străinătate şi acolo au luat contact cu alţi tineri şi cu organizaţii care doreau schimbarea regimului politic din Europa, o Europă absolutistă, cu monarhi absolutişti şi având şi un slogan: «Dreptate! Fraternitate! Egalitate!». Şi iată că în prima jumătate a veacului al 19-lea, până pe la 1848, revin în ţară Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Nicolae Bălcescu, Negruzzi, Alecsandri. Imaginați-vă această paletă de personalități, care se întorceau fie din Franța, fie din Germania, fie din Anglia sau Italia“, ne-a declarat profesorul Cristian Căldăraru.
Masonii români au avut un rol decisiv
Ideile reformatoare pe care le-au cunoscut în vestul Europei i-au determinat pe tinerii întorși în țară să acționeze pentru ca și Moldova, Țara Românească și Ardealul să devină un stat unitar modern. „Se întorceau pentru a realiza un scop foarte bine definit: de a realiza un stat unitar românesc. Vorbim de rolul Masoneriei în evenimentele care s-au petrecut la începutul seco-lului XX și care au dus la Marea Unire de la 1918 și de rolul personalităților române care au făcut parte din Masonerie și care fie la 1848, fie în 1859, 1866 sau 1877-1878, în 1916 și 1818 au fost oameni de stat care și-au strâns mâinile pentru a desăvârși un ideal pe care românii îl aveau de vreo trei secole, de la Mihai Viteazul“, a adăugat directorul Muzeului de Istorie Galați.
Marele Maestru Viorel Dănacu, de la Marea Lojă Națională a României, spune că e de notorietate rolul Masoneriei în realiza-rea Marii Uniri și în special în recunoașterea ei la Conferința de la Paris. „Despre Marea Unire și influența Masoneriei la Ma-rea Unire se vorbește foarte mult. În Constituția Masonică, a noastră, se spune că Masoneria și-a adus o contribuție extraordi-nară. Noi, ca lojă de cercetare în cadrul Marii Loji Naționale a României, facem cercetări la arhivele masonice, la Marele Ori-ent al Franței în primul rând, pentru că acolo delegația condusă de Ionel Brătianu, și apoi de Vaida Voievod, a fost inițiată in corpore, chiar în seara primei reuniuni. Erau în număr de 7, în frunte cu Vaida Voievod, Mihai Șerban, Voicu Nițescu, Traian Vuia, Gheorghe Crişan, Ion Pilat. Toți au fost inițiați, pentru ca apoi să facă posibilă recunoașterea Marii Uniri de către marile cancelarii ale lumii“, a declarat Viorel Dănacu. Se vorbește prea puțin despre faptul că din delegația de la Paris au făcut parte poetul Ion Pilat și inventatorul Traian Vuia, dar și despre acel episod de inițiere a delegației române.
Brătianu a refuzat șantajul masonilor din SUA și Franța
Înaintea acelui episod fusese un altul, la fel de interesant. Șeful delegației române la Paris era Ionel Brătianu. El nu a acceptat unele dintre condițiile puse de președintele Statelor Unite, masonul Woodrow Wilson, exponent al organizațiilor masonice din SUA. Brătianu a renunțat la conducerea delegației, împuternicindu-l pe Vaida Voievod: „Sigur, opiniile sunt împărțite. În re-vista Cuvântul Masonic este un articol pertinent, al scriitorului Radu Theodoru, care spune despre Ionel I.C. Brătianu că mai-marii Masoneriei și conducătorii prezenți la Conferința de la Paris din partea Statelor Unite, ai Franței și alții îi cereau să facă unele favoruri de o parte și de alta a ceea ce însemna lumea evreiască. Brătianu a preferat să se retragă din calitatea de șef al delegației și l-a împuternicit pe Vaida Voievod“, povestește Marele Maestru Viorel Dănacu.
