Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Bisericile sasesti din Transilvania

In principala catedrala evanghelica din Sibiu s-a deschis un muzeu unicat al obiectelor de arta legata de practicarea cultului religios al sasilor. De–a lungul vremii, biserica era si asezamantul in care se reglementau toate problemele ...

Share

Virgil Lazar 0 comentarii

07.02.2008 - 00:00

In principala catedrala evanghelica din Sibiu s-a deschis un muzeu unicat al obiectelor de arta legata de practicarea cultului religios al sasilor. De–a lungul vremii, biserica era si asezamantul in care se reglementau toate problemele economice si social-culturale ale acestei populatii venita in mai multe valuri, incepand cu chemarea lui Geza al II-lea (1141-1162).


Germanii au venit, atrasi de  privilegille economice  consfintite si de regii ce i-au succedat la tron lui Geza. Dar randurile  de fata le dedic unui alt aspect mai putin cunoscut  marelui public, acela ca in Transilvania exista inca o retea intinsa de bisericii germane, fiecare, oferind un tablou  inedit, atat prin arhitectura adoptata, dar  mai ales prin modul de decorare a bisericii, a interioarelor, a picturilor si frescelor ramase, a obiectelor de cult. Astfel incat se pot initia trasee de cunoastere, cum ar fi itinerariul Sibiu-Medias-Sighisoara-Rupea-Brasov, sau Sibiu-Sebes-Bistrita, unde germanii au lasat urme trainice, cum sunt primele fortificatii din piatra, o adevarata premiera europeana, datorate  Cavalerilor Teutoni in cei 14 ani cat au stat pe aceste melaguri (1211-1225). Ca apoi, dupa navaliea tatarilor, sa apara numeroase biserici fortificate, adevarate cetati concepute extrem de ingenios, la Biertan, Mosna, Cisnadie, Harman,, Viscrii, Valea Viilor etc., biserici-cetati menite a apara intreaga comunitate saseasca de pericolul oricaror  inamici.


Daca aruncam o scurta privire asupra arhitecturii ecleziastice sasesti, asa cum au facut-o cercetatorii, adica incepand cu zonele unde s-au asezat primul val de colonisti germani, Orastie-Sibiu-Draguseni, aflam ca cele mai vechi monumente pastrate se afla pe vaile raurilor Secas, Cibin, Hartibaci si Olt. Este vorba despre doua tipuri de biserici romanice : fara turn si cu turn. Din  prima categorie mai fac parte bazilici scurte din Daia, Rosia, Vurpar etc.; sau constructiile cu o mai mare lungime, in Altana, Veseud, sura Mare s.a. Cele cu turn sunt concepute in diferite variante: unele bazilici  romanice au turn inglobat primei trave de vest a navei centrale, datate din secolul XIII, cum sunt cele din Cisnadie, Avrig, Cincu, Rodbav etc.; sau, altele au turnul decrosat pe fatada de vest, ca la Noul si Dobarca. Interesant este ca ordinul calugaresc al cistercienilor a raspandit in Transilvania goticul burgund, sau chiar  goticul propriu zis, asa cum se etaleaza in constructia biserici din Carta unde corul este conceput poligonal, bolta sexpartita, portalul prevazut cu ambrazura dezvoltata, capiteluri cu croseta etc., monumentul datat aproximativ dupa 1264. Dar exemplul stilului a fost imitat si regasit apoi in bisericile din Prejmer, Harman s.a. Iar din secolul XIV, bazilica gotica, biserica-sala cu cor poligonal sau rectanguloar s-a ridicat in bazinul Tarnavei Mari, iar in centrele mai mari precum Sibiu, Sebes, Medias, Brasov s-a ajuns cu timpul la biserici-hala.

 

Sigur ca, dupa 1241, cand tatarii au facut prapad si in Transilvania, s-a trecut la inconjurarea bisericilor cu ziduri  puternice prevazute si cu sisteme de aparare la unele, precum biserica din Biertan, fiind ridicate pe verticala dealului chiar trei randuri de ziduri si, in incinta, turnuri de aparare din piatra. Asa incat, daca privesti biserica din  culmea dealului ce domina satul, ai impresia unui vechi si bine fortificat castel profilat, ca un simbol crestin, pe cerul albastru. Iar turnurile si bastioanele, prevazute cu metereze si guri de pacura, grilajuri glisante, contraforturi si arcuri de sustinere, coridoare de acces acoperite, dumuri de straja si chiar santuri cu apa, au aparat biserica si comunitatile germane, nu numai din Biertan, ci din multe alte  localitati ca Harman, Prejmer, Ighisul Nou, Mosna s.a.m.d.


Interesant este ca la bisericile  foarte vechii, plastica apare sub  forma unor reliefuri din luneta, sau capiteluri sculptate din ambrazura, mai ales in zona  portalului. La unele biserici precum cele de la Ocna Sibiului si Vurpar, se pastreaza reliefuri plate reprezentand ,,arborele vietii, incadrat intre doua animale, specialistii datandu-le, prin analogie cu cele semnalate in Franta, Anglia, Germania etc., in secolul al XII-lea. De altfel elemente sculptate in portaluri se regasesc in alte numeroase biserici  ca la cele din Avrig, Sacadate. Iar daca este vorba despre plastica cistercienilor, am amintit de capitelurile cu croseta, dar trebuie specificat amanuntul potrivit caruia pe cheile de bolta apar si figuri umane, in special Maria si Isus; sau flori de maces ori de stejar si frunze stilizate. Ca sa nu mai spunem ca in secolul al XV-lea apar portaluri inspirate din goticul tarziu, avand o profilatura bogata, cu arcuri in acolada, turnulete cu fleuroane, (ornamente sculptate in forma de floare sau frunze stilizate) ca la Biserica Neagra din Brasov sau la cele din Mosna, Sibiu, Atel. La alte bazilici apar chiar elemente renascentiste , cum  este  portalul de vest si usa sacristiei de la Biertan. Specialistii mai atrag apoi atentia asupra  bisericii din Sebes Alba unde decoratia exterioara a corului, statuile, par a fi opera unui mare artist al vremii P. Parler, autorul lucrarilor similare de la catedralele din Praga, stilul respectiv aparand si pe luneta portalului bisericii din Richis cu scena Rastignirii, datata din secolul XV. Cum, de asemenea, la Brasov, Sighisoara, Feldioara, si-au lasat amprenta si alti vestiti artisti ai vremii, intre care este amintit de specialisti, Petrus Lantregen din Austria (1417). La Biserica din Deal de la Sighisoara, de exemplu, el a realizat, Inchinarea magilor, o lucrare deosebit de apreciata.

 

O mare bogatie de piese rare se afla in interiorul bisericilor evanghelice. La Cincu, o strana din piatra, in corul  bisericii, datata din secolul XIII, la care  arhivolta semicirculara  este sustinuta de  colonete prevazute cu capiteluri cubice. Iar la Bratei s-a gasit o cristelnita din piatra sub forma unui potir octogonal alcatuit din doua parti suprapuse, cristelnite asemanatoare aflandu-se si la alte bisericii, la Bagaciu, Malancrav, Biertan etc. Iar daca ne vom referi la amvon , il avem in vedere pe cel al bisericii din Biertan. El a fost conceput si realizat de mesterul Ulrich din Brasov, in jurul anilor 1523-1524 in spiritul Renasterii dar impodobit  si cu elemente gotice. Fiind compartimentat in patru panouri, sculptura reda  Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, Profetia lui Simion si Rastignirea inspirat fiind, - spun  specialistii - de creatia lui Veit Stoss din Biserica Mariei din Cracovia. Baldachinul din lemn sculptat este policrom si datat la 1754. Dar una dintre cele mai frumoase piese de acest fel, baldachinul, este cel al bisericii amvonului din Medias, realizat de sculptorul sibian Sigismund Moss, in colaborare cu pictorul Paul Damaschin, in 1679, lucrare monumentala, conceputa in trei registre cu o serie de elemente sculptate in stil baroc. Un cunoscut arhitect al Sibiului contemporan, dr. H Fabini, a cercetat fostul amvon al bisericii din Sibiu, demontat in secolul trecut, realizat de  mesterul sibian, Andreas Lapicida, de o forma prismatica si decorat cu motive de muluri, fleuroane si crosete in relief, piesa rara si pretioasa pentru arta transilvana.


Nu sunt mai putin lipsite de interes in unele biserici sasesti din Transilvania  si acele nise sacramentale sau tabernacolele (dupaluri sau cutii pentru pastrarea cuminecaturii, mirului etc.). Nisele au aparut  incepand cu secolul  XV, amenajate in peretii corului sau pe stalpii din  nava constructiei, prezentand o deschidere sub forma de arc in acolada cu fleuron ca la Richis, Netus, Bradeni.

 

Obiecte de admiratie ale artei din bisericile sasesti sunt stranele din piatra, mai rare azi, dar in special din lemn;  de diferite dimensiuni, frumos decorat, unele cu speteze inalte, din panouri, au sculptate in relieful plat vrejuri vegetale, ca apoi prin secolul XVI sa apara la ele si intarse geometrice, chenare, triunghiuri, turnuri, ca la Atel, (1516), Dupus, Biertan si Bagaciu (1514-1523). La stranele din lemn mai sunt decorate bratele despartitoare, cu muluri, si fleuroane. Acestea sunt de regula opera unor ateliere locale, cum este cel al lui Johann Reychmut din Sighisoara, sau  al mesterului Antonius din Bistrita (1508) unde  la 1516 se manifesta in stilul Renasterii, mesterul Johannes Begler.


Spectaculoase sunt si altarele. La Biserica din Alba Iulia erau atestate, in 1291 trei altare. Iar la cea din Sibiu, documentele vremii confirma existenta a nu mai putin de 24. Specialistii afirma ca in perioada anterioara Reformei s-au realizat 600-700 astfel de piese. Un altar de mare valoare este cel de la Biserica din Malancrav, panoul central fiind dedicat Mariei cu pruncul in brate, inconjurata de ingeri. Pe voletii mobili este redata Nasterea lui Isus, Inchinarea Magilor; iar  pe voletii ficsi este redat Sf. Gheorghe si Mihai ucigand balauri. Lucrarea dateaza din 1450. Revenind la biserica din Biertan, specialistii apreciaza ca altarul de aici, prin cele 28 de panouri pictate, este cel mai amplu din Transilvania. Picturile sale cuprind si scene rar intalnit in iconografia transilvaneana, precum Viziunea lui Augustin, cea a lui Ezechiel, Isus pe cruce intre apostoli, cu Maria si Ioan la baza crucii plantand vita, precum si o larga desfasurare a Sfintei Familii.


De retinut existenta in Transilvania a  unor scoli de pictura ecleziastica, celebre in epoca, precum cele de la Sibiu apartinand picturii germane din perioada de trecere de la gotic la Renastere.


Cat despre pictura murala, remarcam ca si ea este prazenta in unele biserici, lucrarile fiind datate intre anii 1300 si mijlocul secolului al XVI-lea. Aflam din studiile specialistilor ca au fost identificate circa 150 bazilici astfel decorate. Cel mai vechi ansamblu de pictura murala este cel din interiorul vechiului cor al bisericii evanghelice din Homorod, din care s-au mai pastrat doar fragmente. Dar cel mai valoros si totodata relevant ansamblu mural se afla  la Biserica din Malancrav, datat din mijlocul secolului al XIV-lea. Conceput in cinci registre este considerat o lucrare rara care reda icnonografia trinitatii: Dumnezeu-Tatal se pregateste sa-si trimita Fiul pe pamint, fiind asistat de Arhanghelul Mihail; dupa care in celelalte registre sunt redate scene din Noul Testament, intre ele detasandu-se cele dedicate Adormirii Fecioarei, dar si un episod redand lupta Sf. Gheorghe cu balaurul etc. Pictorul a folosit o larga paleta de culori si nuante, ocru, alb, rosu, verde, pe un fond albastru, totul in spiritul goticului international de curte. La Draguseni, fragmentul de pictura murala pastrat in nava centrala reda scene precum  Sf. Ecaterina alaturi de Barbara si Margareta din Antiohia, iar in frize se regasesc scene ce imita caricatura, lucrarea avind o tenta moralizatoare. Mai amintim alte doua lucrari murale deosebite: Fecioara Maria de la Biserica Neagra din  Brasov, sau decorul capelei din Turnul Mariei de la Medias, cinci medalioane dispuse in cruce, cu Mielul mistic in centru, iar in  compozitia principala apare Dumnezeu Tatal care sustine trupul Fiului, intre Ioan Botezatorul si Maria, pe peretii de nord si sud fiind redati sase Apostoli.


In bogatul si inestimabilul patrimoniu al sasilor din Transilvania un loc aparte il detin obiectele de cult liturghic, mai ales argintaria. Este vorba despre urcioare, potire, sfesnice, cani, cristelnite etc., pana la ferecatura de carte. Din epoca romanica dateaza un urcior din bronz descoperit in selimbar. El are forma unui cap barbatersc, specialistii considerand ca este opera unui mester local din secolul al XII-lea cand urcioarele in forma antropomorfa, sau de animale cu capete umane erau foarte raspandite in Germania. Tot din secolul al XII-lea este un potir descoperit la Berini caracteristic romanicului evoluat. El este din bronz aurit, turnat cu un picior conic, usor arcuit. A fost expus la Nurnberg in 1885 si la Budapesta, in 1913. Altul, provenit la la biserica din Cisnadie are  suprafata talpii gravata cu floricele, iar pe conul piciorului alterneaza triunghiuri cu frunze si flori  de crin pe un fond striat, totul din argint aurit. si el a fost expus la 1885, la Nurnberg (de altfel circa 20 de astfel de obiecte de cult din Transilvania au fost prezentate la expoziti internationale). In Transilvania au aparut si s-au format, sub influenta curentelor din  Vest,  in special din Germania si Austria,   mesteri argintari prestigiosi. Este cunoscut, de pilda, un argintar transilvanea, Kunz Goldschmit, din Sibiul anului 1346. Dar mestesugarii argintari transilvaneni  au fost numerosi in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Asa atesta si cel mai vechi regulament de bresla, datat 1473, al aurarilor clujeni.


Iar procedeele si stilul decorativ au evoluat si ele sub influenta curentelor din Vest. In secolul XVII, emailul filigranat a fost inlocuit cu un email pictural. Un  potir urias din biserica evanghelica din Sibiu este impodobit cu frunze si flori din email colorat. Este datat in 1673, opera argintarului sibian Johann Ongert. Specialistii arata ca una dintre contributiile de exceptie la dezvoltarea argintariei transilvanene a avut-o argintarul sibian Sebastian Hann care a activat intre anii 1675-1713. El a realizat piese unicat cu teme figurale de o mare arta si o inconografie extrem de ampla. Intre acestea, o cana cu capac din 1675 are pe corpul ei doua medalioane unite prin cate un inger inaripat,  apoi se redau Cina cea de taina si Rastignirea. Pe butonul capacului artistul prezinta alegoria credintei, iar friza soclului este inscripitionata. Piesa este din argint partial aurit, ciocanit, turnat, cizelat si gravat. A fost expusa la Budapesta in 1884 si la Viena in 1907… Iar pe cana din  1682 sunt redate scene  frecvente in Renasterea tarzie, sau ale barocului. Majoritatea pieselor create de Sebastian Hann sunt considerate capodopere ale genului.


Si rococoul si-a gasit expresia in lucrarile argintarilor transilvaneni, Johannes Oelschlager, de exemplu, (activ intre anii 1774-1799) a creat un potir, pe piciorul caruia regasim Sarutul lui Iuda, Ducerea  crucii si Punerea in Mormant. Nodul este in forma de consola, rasucit, iar pe cupa figurile sunt aplicate cu reliefuri traforate: Rugaciunea pe Muntele Maslinilor, Rastignirea si Invierea.

 

Zeci de astfel de piese exista in bisericile si muzeele din Transilvania, multe dintre ele prezentate si admirate la expozitii internationale..

 

Am redactat acest text bazandu-ma pe studiile publicate  in volumul "800 de ani - Biserica germanilor din Transilvania" de profesorii Paul Pihilippi,. Al. Avram, Dana Jenei, Andrei Kertesz, Dana Damboiu, Ioan Albu, Doina Nagler, precum si impresiile personale din numeroase biserici vizitate.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...