5.4 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăSpecialREVISTA PRESEI. Povestea din spatele peisajului de basm din România, premiat...

REVISTA PRESEI. Povestea din spatele peisajului de basm din România, premiat de National Geographic

Din ziarele de joi, aflăm poveste din spatele fotografiei de basm a românului premiat de National Geographic, cine îl susține pe Liviu Dragnea la șefia PSD, dar și că SUA importă din România utilaje petroliere, componente de avioane şi arme.

Ziarul Adevărul ne prezintă povestea din spatele fotografiei de basm a românului premiat de National Geographic. Eduard Guţescu a primit în acest an o menţiune specială pentru o fotografie înscrisă în concursul internaţional National Geographic Traveler. Este un premiu la care nu se aştepta, dar pe care probabil şi-l doreşte orice fotograf din lume. „M-am simţit extraordinar de bine şi încă nu realizez însemnătatea acestui premiu. (…. ) Nu face decât să îmi confirme că trebuie să merg pe acest drum. Bănuiesc că fotografia a fost selectată pentru a fi premiată cu menţiune pentru unicitatea momentului surprins. (….) Am văzut că în semifinală erau fotografii extraordinar de bune. De aceea am fost surprins să aud că am câştigat!”, mărturiseşte Eduard Guţescu.

Din Evenimentul Zilei aflăm că, deși este condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în Dosarul „Referendumul”, Liviu Dragnea își extinde încet-încet puterea în PSD. Cunoscut drept șeful baronilor, președintele interimar al PSD se bucură de sprijin din toate zonele importante: Parlament, Guvern și primării. Și fostul președinte Ion Iliescu a pus umărul la alegerea lui Liviu Dragnea drept președinte interimar. Unul dintre principalele motive pentru care liderii locali ai PSD îl susțin pe Dragnea este că majoritatea au funcții în  administrație, iar Ministerul Dezvoltării, controlat de „superbaronul” PSD, este instituția prin care administrațiile locale primesc bani. Cei mai mari suporteri ai lui Dragnea sunt Marian Oprișan (Vrancea), Paul Stănescu (Olt) și Gabriel Zetea (Maramureș). 

Din Capital.ro aflăm că SUA importă din România, printre altele, utilaje petroliere, componente de avioane şi arme. La rândul nostru, cumpărăm de peste Ocean carburanţi sau băuturi alcoolice. Dacă la nivel politic şi militar Statele Unite sunt cel mai important partener al României, la nivel economic lucrurile nu stau tocmai la fel. Potrivit statisticilor Registrului Comerţului, firmele din SUA au investit în România 981 milioane de euro în ultimii 25 de ani, suma reprezentând doar 2,5% din totalul investițiilor străine directe şi plasând SUA pe locul 11 în topul investitorilor. În acelaşi timp, anul trecut schimburile comerciale cu Statele Unite au totalizat circa 1,65 miliarde, adică mai puţin de 1,5% din totalul comerţului internaţional al României.

Ziarul Financiar ne informează că România nu are încă un om de afaceri care să fi construit un business cu o cifră de afaceri anuală de peste 1 mld. euro. Cel mai mare business antreprenorial local este retailerul de bricolaj Dedeman, controlat de fraţii Pavăl, cu afaceri de 640 de milioane de euro anul trecut. Prin comparaţie, cel mai puternic antreprenor din Croaţia a pus bazele unui imperiu cu afaceri de 7 mld. euro anul trecut, cu peste 60% mai mari decât totalul celor mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti. Mai mult, Polonia a fost o adevărată pepinieră de oameni de afaceri care au cucerit întreaga Europă cu afaceri în domenii precum modă (LPP), industria alimentară (Maspex), sănătate (Pelion) sau bancar (Idea Bank).

Din Wall Street aflăm că o societate înființată de un cetățean american, fără angajați și fără cifră de afaceri în ultimii ani, a primit de la autoritățile de mediu licență de explorare a zăcământului de aur din zonă localității Baia de Aries, județul Albă. Agenția Națională pentru Resurse Minerale a eliberat o licență de explorare privind exploatarea resurselor de minereuri polimetalice și auro-argentifere din perimetrul Geamăna – Colții Lazarului, aflat în zona orașului Baia de Aries, din județul Alba, companiei Blueberry Ridge Minerals, iar primarul orașului, Traian Pandor, a declarat că societatea are astfel dreptul să realizeze prospecțiuni geologice în zonă pentru a obține informații privind zăcământul de aur. 

Din Gândul.info aflăm ce se va întâmpla în spaţiul public, inclusiv pe Internet şi pe Facebook, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea cunoscută în spaţiul public cu numele generic ”legea anti-legionari”.  Iniţiatorii legii, Crin Antonescu şi George Scutaru, au explicat pentru Gândul ce au urmărit cu o asemenea lege, de ce au considerat-o necesară, cum poţi intra sub incidenţa ei, şi cum cred ei că îi va afecta pe cei care folosesc internetul şi reţelele de socializare.

Hotnews ne informează că a trecut aproape un an și jumătate de când Ministerul Mediului a dat Primăriei Capitalei 10 milioane de euro pentru a face 100 de km de piste pentru biciclete, însă nici până acum municipalitatea nu a folosit acei bani. În prezent, Bucureștiul are circa 7 km de piste pentru biciclete. Și asta deși în perioadă 2008 și 2010 Primăria Capitalei a  plătit 11 milioane de euro pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. 

Din Prosport aflăm că, după 1-1 la Bucureşti, Partizan a învins cu 4-2 la Belgrad şi a trimis Steaua în playoff-ul Europa League. Jocul de la Belgrad a început alert, cu ocazii la ambele porţi. Încă din minutul 3, românii au arătat că nu sunt intimidaţi de tribune, iar Chipciu a şutat bine din colţul careului, dar mingea a fost deviată de un apărător, suficient să nu prindă cadrul porţii.
  

 

 

 

 

Cele mai citite

Urzicile: Delicii Verzi Pline de Nutrienți și Beneficii pentru Sănătate

Urzicile, deși adesea evitate din cauza proprietăților lor iritante la contactul cu pielea, sunt o sursă valoroasă de nutrienți și au numeroase beneficii pentru...

Urzicile: Delicii Verzi Pline de Nutrienți și Beneficii pentru Sănătate

Urzicile, deși adesea evitate din cauza proprietăților lor iritante la contactul cu pielea, sunt o sursă valoroasă de nutrienți și au numeroase beneficii pentru...
Ultima oră
Pe aceeași temă