În ziarele de marţi, citim despre istoria magistraţilor români după căderea comunismului, cum liniştesc autorităţile române Comisia Europeană cu privire la groapa de gunoi ecologică din vârful Pasul Mestecăniş, dar şi despre ce înseamnă pentru România să fie inclusă într-un top 10 al celor mai promiţătoare burse.
Adevărul prezintă o istorie a magistraţilor români după căderea comunismului. Mulţi dintre procurorii anticorupţie venea dintr-un trecut comunist, fiind colaboratori ai Securităţii, dar au ascuns această vulnerabilitate şi în acest fel s-au expus şantajului. Poveştile procurorilor sunt anonime. Astfel, un procuror povesteşte cum şi-a dat seama de cât de puternică era corupţia în România. “Suntem la finalul anilor ’90. Un coleg mă abordează pe hol, mă trage într-un loc ferit, apoi scoate un teanc de dolari şi-mi spune: «Ia-i!». Îi primise ca să dăm soluţie favorabilă într-un dosar cu arestaţi. Nu i-am luat, dar atunci mi-am dat seama că problema corupţiei din România pleacă din sistemul de justiţie. Colegii mei erau corupţi. Ăsta a fost şocul cel mare“, a subliniat procurorul. Procurorii trăiesc într-o lume bine delimitată. Totul e fie alb, fie negru, nu pot exista nuanţe de gri. Sunt inteligenţi, sunt oameni educaţi să vorbească puţin şi să fie tot timpul atenţi la corupţia din jurul lor.
Gândul arată că autorităţile române au transmis Comsiei Europene că au fost îndeplinite toate cerinţele legale în privinţa proiectului gropii de gunoi ecologice în Pasul Mestecăniş, la 1.100 de metri altitudine, şi că “nu au fost exprimate critici din partea populaţiei la momentul consultării”. Comisarul European, Corina Creţu, însă, şi-a exprimat îngrijorarea că legislaţia nu a fost respectată şi i-a trimis o scrisoare ministrului Mediului în care a atras atenţia asupra necesităţii respectării legislaţiei în vigoare şi consultării populaţiei. n cazul specific al proiectului din judeţul Suceava, am înţeles de la autorităţile naţionale responsabile că au fost îndeplinite toate cerinţele în acest sens şi că nu au fost exprimate critici din partea populaţiei la momentul consultării. Cu toate acestea, ne vom informa şi vom adresa mai multe întrebări autorităţii naţionale responsabile cu privire la eventuale daune aduse mediului şi vom cere să se ia toate măsurile de corecţie necesare”, se arată într-un răspuns al purtătorului de cuvânt al DG Regio, Sophie Dupin de Saint-Cyr.
Evenimentul Zilei scrie cum Boris Parpală, șeful Direcției de Agricultură Constanța şi apropiat al lui Nicuşor Constantinescu, a deturnat 2 milioane de lei din bani publici. Boris Parpală folosea o societate controlată de el pentru a primi bani din fondurile CJ Constanța. Totul se făcea prin intermediul unor contracte de consultanță, pe care firma sa le încheia cu primării de comune. Era vorba de contractele de prestări servicii cu Fatum Consulting, semnate cu localitățile: Ciocârlia, Aliman, Rasova, Cobadin, Ovidiu, Lipniţa, Mihai Viteazu, Ostrov, Băneasa, Deleni, Vulturu, Lumina, Ghindărești, Horia, Grădina, Pecineaga, 23 August, Comana, Topraisar, Amzacea și Independența. De fiecare dată, Parpală cunoștea cuantumul fondurilor care aveau să fie alocate de CJ Constanța fiecărei primării pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, emiţând facturi pentru exact sumele respective.
Capital prezintă un interviu cu şeful McDonald’s din România, Daniel Boaje, despre planurile de viitor al restaurantului. “Anul acesta vom continua să investim aproximativ 13 milioane de lei, pe mai multe segmente. În afară de McCafe, care reprezintă o direcție importantă pentru noi, avem în plan remodelarea, schimbarea interiorului și exteriorului unor restaurante, precum și investiții în platforme digitale. Cred că este încă loc pentru dezvoltare în această piață, a restaurantelor cu servire rapidă”, a declarat Boaje, care vrea să transforme McCafe într-unul dintre cei mai importanți jucători de pe acest segment.
Ziarul Financiarul arată că România a fost inclusă într-un top 10 al celor mai promiţătoare burse. Atuurile Românilor în faţa investitorilor sunt independenţa energetică, infrastructura mai dezvoltată decât în alte state considerate de „frontieră“, salariile mici, internetul rapid şi ieftin. Astfel, România ocupă locul şapte din zece în clasamentul celor mai promiţătoare pieţe de frontieră, potrivit cărţii „Frontier. Exploring the top ten emerging markets of tomorrow“ scrisă de Gavin Serkin, editor pieţe emergente la Bloomberg News. Includerea României în acest top este o veste bună pentru bursă, afectată în ultimele luni de scăderea rulajelor până la cotele de avarie.
Wall Street explică cât de mult contează istoricul de plată într-un dosar de leasing agricol. Fermierii români preferă în proporţie de 80% leasingul pentru echipamente agricole noi, fiind recunoscut faptul că agricultorii se despart cu greu de utilajele lor. În cazul unui leasing agricol, avansurile pot începe chiar şi de la 5%, dar o medie ar fi pe la 10-15%, în timp ce durata contractului de leasing este de cinci ani. “În funcţie de bonitate, un cuvânt preţios, dar care se referă la felul în care arată clientul la un anumit moment în timp, putem varia de la un avans foarte foarte mic şi până la un avans mai mare, care să ne dea şi nouă ca finantaţori confortul ca la finalul zilei ne recuperăm întreaga investiţie”, afirma Marinela Mihalcea, Head of Retail in cadrul UniCredit Leasing.
Pro Sport scrie că antrenorul Simonei Halep ar putea fi concediat în curând. Zilele antrenorului Victor Ioniţă (32 de ani) sunt numărate, informaţia fiind lansată pe piaţă de Nigel Sears (58 de ani), unul dintre cei mai buni tehnicieni din circuitul feminin şi socrul lui Andy Murray (3 ATP). Clauzele din contractul lui Victor Ioniţă includ şi câştigarea unui turneu de Grand Slam sau locul 1 WTA la finalul sezonului. Doar una dintre cele două clauze din contractul semnat cu sportiva din Constanţa l-ar mai putea salva, însă îndeplinirea lor pare irealizabilă în acest moment: încheierea sezonului pe primul loc al ierarhiei WTA, lucru aproape imposibil, sau câştigarea unui turneu de Grand Slam, notează Pro Sport.
