Ziarele de luni scriu despre familiile de români din Norvegia, care au intrat în vizorul Serviciului pentru Protecţia Copilului, dar şi despre efectele pe care scăderea preţului petrolului le-ar putea avea, în România.
Din Adevărul aflăm câţi copii români au fost despărţiţi de părinţii lor de Serviciul pentru Protecţia Copilului din Norvegia (Barnevernet) şi legea pentru drepturile copilului.
” Statisticile Barnevernet arată că foarte rar copiii preluaţi în custodie temporară, aşa cum au păţit cei ai familiei Bodnariu, ajung să fie daţi spre adopţie, cei mai mulţi fiind reîntorşi în sânul familiei. Cu toate acestea, în 2013, aproximativ 9.000 de copii au fost luaţi în grija Barnevernet, temporar sau nu. Românii, ca procent de familii intrate în vizorul Barnevernet, reprezintă o minoritate infimă: sub 3 cazuri în 2012, cei mai mulţi fiind norvegienii, ruşii şi polonezii. În ultimii 5 ani, în vizorul Barnevernet au existat 6 familii de români cu 10 minori în total, toţi fiind reîntorşi în mediul familial, iar în prezent 7 cazuri cu 16 minori sunt în desfăşurare, inclusiv cel al familiei Bodnariu”, potrivit ambasadorului României la Oslo, Adrian Davidoiu, citat de Adevărul.
Gândul scrie despre cum ar putea fi afectate investiţiile din Marea Neagră de scăderea preţului petrolului.
„Preţul ţiţeiului a coborât sub 30 de dolari pe baril, iar acest lucru ar putea afecta direct România, în condiţiile în care producţia internă de petrol şi gaze ar putea intra sub pragul de rentabilitate, ceea ce ar forţa producătorii să închidă anumite zăcăminte sau chiar să renunţe la o serie de investiţii. Cotaţiile internaţionale ale petrolului au coborât vineri la cel mai mic nivel din ultimii 12 ani, din cauza temerilor că Iranul va „inunda“ lumea cu petrol ieftin odată cu ridicarea sancţiunilor privind programul său nuclear, dar şi ca urmare a temerilor cu privire la starea economiei Chinei, care a suferit o serie de şocuri în ultimele săptămâni. Concomitent, Arabia Saudită şi alte state arabe bogate din zona Golfului Persic pompează cantităţi mari de ţiţei, în speranţa că vor scoate de pe piaţă producătorii americani de petrol de şist, care şi-au crescut foarte mult cota în ultimii ani. Petrom, la limită Companiile de petrol şi gaze din România sunt principalele „victime“ ale acestui „război al preţurilor“. În ţara noastră, Petrom extrage întreaga cantitate de ţiţei a României şi jumătate din cea de gaze naturale, în vreme ce Romgaz extrage cealaltă jumătate din producţia de gaze. Potrivit raportului din trimestrul al treilea din 2015, Petrom are un cost de extracţie de 13,11 dolari pe fiecare baril produs. Însă acesta este doar un calcul contabil, căci, pe lângă costul producţiei în sine, Petrom mai are şi alte cheltuieli, precum recuperarea investiţiilor în explorare şi producţie, amortizările, dobânzile la creditele folosite sau taxele de extracţie. Astfel, costurile de producţie cresc simţitor. De asemenea, zăcămintele României sunt mici şi „fărâmiţate“, ceea ce înseamnă costuri mai mari faţă de imensele zăcăminte din statele arabe, unde costurile de extracţie sunt de 6-7 dolari pe baril”, scrie Gândul.
Din Evenimentul Zilei aflăm că litrul de benzină s-a ieftinit, în România, cu doar 6 bani, în ciuda scăderii TVA-ului.
„Scăderea TVA de la începutul anului, dar mai ales a cotațiilor barilului de petrol, ar fi trebuit să conducă la reducerea prețului benzinei cu câteva zeci de bani. Însă, potrivit statisticilor Eurostat, România a înregistrat una dintre cele mai mici diminuări de prețuri la benzină față de anul trecut. Mai mult, deși în decembrie eram detronați de Austria în topul țărilor cu cea mai scumpă benzină din zonă, acum suntem pe primul loc. Cum a fost posibil? Grație ieftinirii barilului de benzină și a unui curs relativ stabil al dolarului, celelalte țări au redus cu câteva zeci de bani (raportând la moneda locală) tariful litrului de benzină. La noi, prețul s-a diminuat cu numai 6 bani. Practic”, potrivit Evz.
Ziarul Financiar scrie despre costurile creditelor imobiliare în lei, care sunt mai avantajoase decât cele în euro.
„Scăderea indicatorului Robor, referinţă pentru costul creditelor în lei, a dus la ieftinirea creditelor în monedă naţională faţă de cele în euro, însă diferenţa dintre un credit imobiliar în lei şi unul în euro ar putea fi anulată la o creştere de aproximativ o jumătate de punct procentual a costului leilor. Cea mai ieftină ofertă pentru un credit ipotecar de 200.000 de lei (echivalentul a 44.000 de euro) afişează în prezent o dobândă anuală efectivă (DAE) de 3,85% pe an. Astfel, prima rată este de circa 900 de lei, iar suma totală de rambursat după 30 de ani ajunge la aproximativ 335.000 de lei, potrivit datelor agregate de portalul financiar conso.ro. Costul total este mai mic cu 6.000 de lei decât un împrumut imobiliar în lei de valoare asemănătoare şi ajunge la circa 329.000 de lei. BNR poate să controleze mai bine dobânda la lei, dar fragilitatea este evidentă şi o creştere a indicatorului Robor cu scadenţa la trei luni cu o jumătate de punct procentual până la finele acestui an, după cum anticipează majoritatea analiştilor, poate înseamna o scumpire a unui credit ipotecar de 200.000 de lei chiar şi cu 50 de lei lunar.Astfel, dobânda pentru cea mai avantajoasă ofertă pentru un credit imobiliar, afişată în prezent de Alpha Bank, ar urca de la 3,5% pe an (Robor la trei luni, adică 0,96% pe an, plus o marjă de 2,5% pe an) la 3,9% pe an, ceea ce înseamnă practic o scumpire de câteva zeci de lei. Prin urmare, diferenţa dintre un credit imobiliar în lei şi unul în euro ar putea fi anulată la o creştere de aproximativ o jumătate de punct procentual a costului leilor”, potrivit Zf.
Wall Street scrie problemele prioritare cu care se confruntă societatea românească. Una dintre problemele prezentate vizează lipsa indicatoarelor în limba engleză, în zonele turistice.
„Bucurestiul si Romania sunt din ce in ce mai recomandate ca destinatii de vacanta in ghidurile turistice si de site-urile straine de stiri. Ba mai mult, sunt laudate si mult mai apreciate poate de catre turistii straini decat de romani. Bucurestiul si Romania apar in toate aceste recomandari ca noutati si „must see” pe harta turistica a lumii pentru ca uluiesc jurnalistii si turistii straini de fiecare data cu efervescenta din Capitala si nu numai, peisaje, zone naturale si neatinse de om si atractii unice in lume, de la Delta Dunarii, la Salina Turda, Cimitirul Vesel si, de ce nu, mitul lui Dracula. Intre toate acestea lipsesc indicatoarele de orientare turistica, fapt care care de cele mai multe ori deruteaza si consuma timpul strainilor care incearca sa intuiasca directia cu harta in mana. Stiti si voi cum sunteti primiti in alte capitale europene, nu doar in Occident, ci si in cele de langa Romania: autobuze care vin la timp, dupa orarul stabilit, strazi curate si indicatoare in limba engleza care sa va directioneze nu doar in scurt timp, ci si cu incredere spre locul unde vreti sa ajungeti. Din pacate, cel putin in Bucuresti, lipsesc chiar si indicatoare in limba romana, nu doar cele in engleza, catre obiectivele turistice si locurile importante din oras. In 2009 si 2010, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului de atunci, respectiv Elena Udrea, a organizat licitatii pentru amplasarea indicatoarelor turistice, insa initiativa nu a cunoscut niciun rezultat. In plus, cheltuielile pentru realizarea si amplasarea indicatoarelor turistice pareau colosale: 850.000 euro, fara TVA, semnalizarea a 1.215 obiective turistice (initiativa 2009) si 715.000 euro, fara TVA, pentru 1.014 monumete istorice (initiativa 2010). Suntem in 2016 si nu s-a mai intamplat nimic: nici licitatii, nici indicatoare amplasate, in special in Bucuresti. In acelasi timp, insa, potentialul turistic al Romaniei asteapta sa fie folosit”, potrivit Wall Street.
Prosport scrie despre revenirea lui Adrian Mutu în Liga 1.
„Oficialii ASA-ului au dat lovitura şi au reuşit să-l convingă pe Adrian Mutu să semneze cu echipa mureşeană. Atacantul de 37 de ani şi-a dat acordul în urmă cu câteva minute pentru un contract până în vară şi va pleca mâine, alături de lotul ASA-ului în cantonamentul din Turcia. Este a 13-a echipă din cariera lui Adrian Mutu, care a mai evoluat în România pentru FC Argeş, Dinamo şi Petrolul. “A semnat până în vară”, a confirmat Claudiu Maior, membru în Consiliul de Administraţie al clubului mureşean. Directorul general al grupării din Târgu Mureş, Cristian Cherteş, a confirmat pentru ProSport că cele două părţi s-au înţeles, precizând că Mutu a acceptat un contract în media lotului. „Adrian Mutu şi-a dorit foate mult să joace pentru a avea şanse să prindă lotul României la Euro 2016. Suma pentru care a semnat este una rezonabilă, fără prime de obiectiv sau alte bonusuri, pentru că pe fotbalist l-a interesat în prinmul rând să joace. Nu există nicio clauză prin care el să fie asigurat că va fi titular. Dacă va juca sau nu, depinde doar de antrenorul Petre Grigoraş şi de felul în care se va prezenta jucătorul”, potrivit directorului ASA Târgu Mureş, Cristian Cherteş, citat de Prosport.
Din Gazeta Sporturilor aflăm cum arată echipa Steaua, după campania de transferuri.
„Roș-albaștrii au pornit în 2016 cu handicapul clasamentului, dar campania de transferuri îi transformă în favoriți. Locul 4, pe care se află Steaua, arată diferit după pauza de iarnă”.
